FT: Germania încearcă relansarea relaţiilor diplomatice, pe fondul tensiunilor din NATO şi UE

Guvernul Germaniei încearcă să relanseze relaţiile diplomatice cu principalii aliaţi, în contextul intensificării presiunilor în materie de politică externă, inclusiv în cadrul Alianţei Nord-Atlantice şi Uniunii Europene, din cauza ascensiunii naţionalismului, comentează cotidianul Financial Times.

1284 afişări
Imaginea articolului FT: Germania încearcă relansarea relaţiilor diplomatice, pe fondul tensiunilor din NATO şi UE

FT: Germania încearcă relansarea relaţiilor diplomatice, pe fondul tensiunilor din NATO şi UE

"Rasă de pe faţa pământului de armata germană în 1944, Varşovia nu a fost niciodată un teren facil pentru un ministru de Externe al Germaniei. În timp ce se deplasează prin capitala Poloniei, Heiko Maas trece iniţial pe lângă cimitirul militarilor sovietici, iar apoi pe lângă Memorialul victimelor revoltei - elemente care amintesc de preţul sângeros al agresiunii germane asupra Europei. La o conferinţă de presă organizată a doua zi, ministrul de Externe german a fost întrebat despre revendicările poloneze privind daune de război. La o dezbatere publică organizată peste o oră, Heiko Maas l-a ascultat politicos pe omologul său polonez criticând politica liberală a Berlinului în materie de refugiaţi. În ambele cazuri, a decis să nu răspundă", notează editorialistul Tobias Buck, într-un articol publicat în cotidianul Financial Times sub titlul "Căutarea de către Germania a unei noi hărţi diplomatice".

"A fi responsabil de politica externă a Germaniei este o sarcină dură în prezent, nu doar în Polonia, ci în numeroase ţări. În ultimii ani, Berlinul a observat cu o disperare din ce în ce mai mare cum prietenii s-au transformat în duşmani, iar vechile certitudini s-au dizolvat în dubii. Lideri naţionalişti se afirmă în Budapesta, Varşovia, Roma şi Washington, generând ostilitate şi antagonism faţă de Berlin. Din raţiuni economice şi politice, relaţiile Germaniei cu puteri precum China, Rusia şi Turcia sunt marcate de tensiuni în creştere", subliniază editorialistul FT.

"În acelaşi timp, reţeaua densă de alianţe care a caracterizat politica externă germană zeci de ani şi care a stimulat succesul postbelic al ţării este supusă presiunilor mai mult ca niciodată: Alianţa Nord-Atlantică a ajuns la tensiuni din cauza contribuţiilor, astfel încât mulţi germani se întreabă cât vor mai menţine Statele Unite angajamentele faţă de apărarea Europei. Uniunea Europeană este afectată de clivaje între nord şi sud şi între est şi vest şi de lupta fără sfârşit pe tema Brexit. Marea Britanie nu mai este un aliat de încredere, iar relaţia cu Franţa traversează o perioadă de iritare. Una câte una, stelele care au ghidat politica externă a Germaniei de generaţii au început să apună", observă FT.

Heiko Maas admite că provocările la adresa politicii externe germane sunt numeroase şi complexe, începând de la încercările Chinei de a diviza Uniunea Europeană şi intervenţia rusă în estul Europei, până la conflictele din Siria, Libia şi Yemen. Dar cea mai mare problemă care se prefigurează este accentuarea clivajului cu Statele Unite, garantul securităţii Germaniei începând din 1945.

"Cea mai mare schimbare pe care am observat-o este în cadrul relaţiei transatlantice. Au fost mereu crize şi conflicte între Europa şi SUA, dar erau abordate în cadrul relaţiei transatlantice. Acum, trebuie să remodelăm relaţia transatlantică", afirmă Heiko Maas.

Şeful diplomaţiei germane nu crede că problema va dispărea la finalul mandatului preşedintelui Donald Trump. "Lucrurile se vor schimba după Trump. Dar nu cred că structurile vor mai fi vreodată cum erau. Statele Unite nu mai sunt pregătite să asume nivelul ridicat de reponsabilitate şi sarcinile ca până acum. Acest lucru înseamnă că sunt aşteptări ca Europa să faţă mai mult pentru propria securitate", a subliniat Heiko Maas.

"Germania menţine angajamentele pentru o anumită ordine politică, construită în jurul Uniunii Europene, Alianţei Nord-Atlantice şi organizaţiilor multilaterale precum Naţiunile Unite, dar nu este pregătită să plătească pentru dezvoltarea acestui sistem. Discrepanţa dintre aspiraţiile multilaterale ale Germaniei şi ceea ce facem în realitate este uriaş", afirmă Jan Techau, analist la filiala germană a Institutului Fondul Marshall al SUA.

Un caz special în această ecuaţie îl reprezintă proiectul construirii controversatului gazoduct Nord Stream 2, între Rusia şi Germania, pe fondul opoziţiei acerbe a Uniunii Europene, Statelor Unite şi unor ţări precum Ucraina şi Polonia. Un alt subiect de dispută este solicitarea Statelor Unite şi a NATO ca toate ţările membre ale Alianţei Nord-Atlantice să aloce 2% din PIB apărării. Germania alocă în prezent 1,24% apărării.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici