Măsura a fost agreată de partidele aflate la guvernare și reprezintă o promisiune electorală a cancelarului conservator Friedrich Merz, făcută în campania de anul trecut. Decizia vine după săptămâni de negocieri tensionate cu partenerii de coaliție social-democrați, scrie Reuters.
Autoritățile susțin că Germania schimbă legea încălzirii fără a abandona obiectivul reducerii emisiilor de carbon din sectorul clădirilor. Noile reguli oferă gospodăriilor mai multă libertate în alegerea tehnologiei, însă impun utilizarea progresivă a combustibililor ecologici.
Astfel, sistemele de încălzire pe gaz și petrol vor trebui să funcționeze cu minimum 10% combustibil „verde”, precum biometanul, începând cu 2029. Procentul va crește treptat, în trei etape, până în anul 2040.
Legea anterioară, promovată de Verzi în 2023, impunea ca majoritatea sistemelor de încălzire nou instalate să utilizeze cel puțin 65% energie regenerabilă. Aproape 80% dintre clădirile rezidențiale din Germania se bazează în prezent pe încălzirea cu gaz sau petrol, ceea ce a generat nemulțumiri ample în rândul populației.
Inițiativa din 2023 a fost susținută de fostul ministru al Economiei, Robert Habeck, însă a fost modificată sub presiunea publică. Disensiunile dintre social-democrați (SPD), Verzi și liberalii din FDP au dus la o criză politică majoră, considerată de analiști începutul sfârșitului fostei coaliții.
Politicienii Verzilor sunt acum furioși, avertizând că Germania schimbă legea încălzirii într-un mod care pune în pericol țintele climatice. Experții atrag atenția că există riscul ca Germania să nu dispună de suficiente cantități de biometan și alți combustibili verzi pentru a acoperi cererea viitoare.
Germania și-a asumat obiectivul de neutralitate climatică până în 2045, însă sectoarele transporturilor și clădirilor au înregistrat întârzieri semnificative în reducerea emisiilor.