Regimul de la Teheran rămâne la putere în ciuda atacurilor aeriene intense lansate de Statele Unite și Israel și arată că poate afecta economia mondială, în special prin perturbarea fluxurilor de petrol din Golful Persic, potrivit unor oficiali americani și analiști citați de NBC News. Conflictul a intrat deja în a douăsprezecea zi, după ce președintele Donald Trump îl descrisese inițial drept o „mică excursie”.
Unul dintre cele mai sensibile puncte ale conflictului rămâne Strâmtoarea Hormuz, prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul mondial. Traficul petrolier a fost puternic afectat de la începutul războiului, iar mai multe nave comerciale au fost atacate sau amenințate de drone.
Casa Albă anticipase că valurile de lovituri aeriene care au dus la moartea ayatollahului Ali Khamenei și a altor lideri de rang înalt vor destabiliza rapid conducerea iraniană. În realitate, regimul s-a reorganizat rapid, iar conducerea a fost preluată de fiul său, considerat de mulți analiști un ideolog la fel de radical, cu legături strânse cu Corpul Gardienilor Revoluției Islamice.
Potrivit experților, nu există semne clare de fracturi majore în interiorul sistemului de putere iranian sau de apariție a unor facțiuni de opoziție care să încerce să preia controlul.
Regimul este încă intact, iar continuitatea pare să fie regula momentului”, a declarat Alex Vatanka, cercetător la Middle East Institute din Washington, specializat în politica și securitatea Orientului Mijlociu. „Nu văd semne de dezertări sau de grupuri care să profite de această situație pentru a propune o alternativă politică”.
Situația creează o provocare pentru administrația americană, care încearcă să limiteze costurile războiului, inclusiv pierderile militare și efectele economice. Potrivit Pentagonului, de la începutul conflictului, șapte militari americani au murit, iar aproximativ 140 au fost răniți.
Pe piețele energetice, tensiunile din Golful Persic au dus la fluctuații puternice ale prețului petrolului. În încercarea de a tempera creșterile, mai multe state au convenit să elibereze aproximativ 400 de milioane de barili din rezervele strategice. Însă administrația americană analizează și alte măsuri pentru a limita impactul economic, inclusiv restricționarea exporturilor de petrol sau relaxarea unor prevederi ale Jones Act, care impune ca transportul intern de combustibil să fie realizat cu nave sub pavilion american.
Între timp, dronele iraniene continuă să reprezinte o amenințare pentru traficul comercial din regiune. Potrivit experților, Iranul ar putea dispune de zeci de mii de astfel de aparate, produse la costuri reduse, ceea ce face dificilă eliminarea completă a riscului pentru infrastructura energetică și pentru statele din Golful Persic.
Conflictul ridică semne de întrebare și asupra duratei campaniei militare. În timp ce unii oficiali americani spun că bombardamentele ar putea reduce semnificativ capacitatea militară a Iranului în câteva săptămâni, președintele SUA a declarat că războiul s-ar putea încheia doar prin „capitulare necondiționată” din partea Teheranului.