Prima pagină » Știri externe » Istoric al conflictului dintre India și Pakistan. De ce se luptă cele două puteri nucleare

Istoric al conflictului dintre India și Pakistan. De ce se luptă cele două puteri nucleare

Conflictul dintre India și Pakistan este unul complex, cu rădăcini istorice, religioase și teritoriale. Principala sursă de tensiune este regiunea Kashmir, revendicată de ambele țări după despărțirea lor în 1947, când India și Pakistanul au devenit state independente.
Istoric al conflictului dintre India și Pakistan. De ce se luptă cele două puteri nucleare

Geografie

Kashmirul, o vale pitorească din Himalaya, se află între India și Pakistan, țări înarmate nuclear care se luptă de aproape 80 de ani pentru controlul asupra regiunii.

Kashmirul  a ajuns să fie împărțit între India, majoritar hindusă, care guvernează Valea Cașmirului, Jammu și Ladakh; Pakistanul islamic, care controlează Azad Kashmirul („Kashmirul liber”) și zonele nordice; și China, care deține Aksai Chin.

Istoric al conflictului. Trei războaie majore și numeroase conflicte la graniță.

În 1947, Marea Britanie a împărțit India, fosta sa colonie, în două țări. Una a fost Pakistan, cu o majoritate musulmană. Cealaltă, formată în majoritate din hinduși, a păstrat numele de India. Dar soarta Kashmirului a rămas nehotărâtă.

În câteva luni, atât India, cât și Pakistanul au revendicat teritoriul. A urmat o confruntare militară. Conducătorul hindus al Kashmirului a fost de acord ca regiunea să facă parte din India în schimbul unei garanții de securitate, după ce milițiile pakistaneze au pătruns în unele părți ale teritoriului său.

A urmat primul război pe care India și Pakistanul îl vor purta pentru Kashmir.

În ianuarie 1949, primul război dintre India și Pakistan pe tema Kashmirului s-a încheiat după intervenția Organizației Națiunilor Unite pentru a negocia o încetare a focului.
În conformitate cu termenii încetării focului, a fost trasată o linie care împărțea teritoriul. India ar fi ocupat aproximativ două treimi din zonă, iar Pakistanul cealaltă treime.

Linia de demarcație trebuia să fie temporară, în așteptarea unei soluții politice mai permanente.

Un nou război

Tensiunile erau deja mari între India și Pakistan în vara anului 1965. La începutul anului avusese loc o încăierare între forțele lor de-a lungul frontierei, într-o zonă situată la sud de Kashmir.

În august, când Pakistanul a condus o ofensivă secretă peste linia de încetare a focului din Kashmir, luptele au degenerat rapid într-un război în toată regula. Confruntarea a fost de scurtă durată – a durat doar aproximativ trei săptămâni – dar sângeroasă.

În ianuarie 1966, India și Pakistanul au semnat un acord pentru soluționarea viitoarelor dispute prin mijloace pașnice. Dar pacea nu avea să dureze.

Un nou război și o nouă țară

La scurt timp are loc un război reginal. După războiul din 1971, care a dus la crearea Bangladeshului, Pakistanul și India au decis să revină asupra problemei nerezolvate a Kashmirului.

În decembrie 1972, țările au anunțat că au rezolvat impasul privind linia de încetare a focului din Kashmir. Dar s-au schimbat puține lucruri. Linia temporară de încetare a focului din 1949 a devenit o „linie de control” oficială. Fiecare țară a păstrat partea din Kashmir. Deși acordul nu a schimbat prea mult status quo-ul din Kashmir, el a venit cu o aspirație de a îmbunătăți relația volatilă dintre India și Pakistan.

Tensiunile din ultimele decenii

În timpul unei perioade de agitație politică deosebită – agravată în 1987 de disputele privind alegerile locale pe care mulți le-au considerat fraudate – unii locuitori din zonă au trecut la militantism, pe care Pakistanul avea să îl alimenteze și să îl sprijine în cele din urmă.

În următorul deceniu, poliția a înregistrat zeci de mii de incidende mai mici sau mai mari, de la schimburi de focuri la răpiri și incidente între trupe.

Pe măsură ce se apropia noul mileniu, India și Pakistanul păreau pregătite să stabilească o pace mai permanentă. Într-un gest de bunăvoință, prim-ministrul pakistanez l-a găzduit pe omologul său indian în februarie 1999. Niciun prim-ministru indian nu mai vizitase Pakistanul de un deceniu.

Summitul – între liderii unor adversari care dețineau fiecare arme nucleare – a dus la semnarea unor documente care afirmau angajamentul lor reciproc de a normaliza relațiile.
„Trebuie să aducem pacea poporului nostru”, a declarat prim-ministrul pakistanez, Nawaz Sharif, la o conferință de presă, în timp ce prim-ministrul indian Atal Bihari Vajpayee zâmbea alături de el. „Trebuie să aducem prosperitate poporului nostru. Ne datorăm acest lucru nouă înșine și generațiilor viitoare”.

Trei luni mai târziu, țările lor erau în război. Din nou, Kashmirul a fost punctul de discordie.

Luptele au izbucnit după ce „infiltrați” din Pakistan au ocupat poziții în partea din Kashmir administrată de India. India a susținut că „infiltrații” erau soldați pakistanezi, ceea ce și analiștii occidentali aveau să creadă. Pakistanul a negat că forțele sale ar fi fost implicate, insistând că în spatele operațiunii se aflau luptători independenți pentru libertate.

Războiul s-a încheiat atunci când Sharif a cerut retragerea „infiltraților” (el a susținut tot timpul că aceștia nu erau forțe pakistaneze și că Pakistanul nu îi controla). Câteva luni mai târziu, Sharif a fost destituit printr-o lovitură de stat militară condusă de un general pakistanez care, s-a stabilit ulterior, a condus operațiunea militară care a declanșat războiul.

După războiul din 1999, Kashmirul a rămas una dintre cele mai militarizate zone din lume. Tulburările aproape constante din teritoriu au adus India și Pakistanul în pragul războiului de mai multe ori în anii care au urmat.

Violența a început să scadă în jurul anilor 2000, însă anii de insurgență au erodat și mai mult relația fragilă dintre Pakistan și India.

Ultimul eveniment major înainte de cel din 2025 a fost în 2019, când un atentat cu bombă în Kașmir a ucis cel puțin 40 de soldați indieni. Avioanele de război indiene au efectuat lovituri aeriene în Pakistan ca represalii, însă conflictul s-a detensionat înainte de a deveni un război total.

În toată istoria modernă a Kashmirului – de când conducătorul său hindus a aderat la India – teritoriul s-a bucurat de un anumit grad de autonomie. Independența sa relativă a fost înscrisă în Constituția Indiei. Însă, în august 2019, prim-ministrul Indiei, Narendra Modi, a retras statutul privilegiat al Kashmirului.

2025 și noul conflict militar

La 22 aprilie, militanții au împușcat și ucis 26 de persoane, majoritatea turiști din diferite părți ale Indiei, lângă Pahalgam, în Kashmir. Alte 17 persoane au fost rănite.
Acesta a fost unul dintre cele mai grave atacuri asupra civililor indieni din ultimele decenii.

Aproape imediat după aceea, oficialii indieni au sugerat că Pakistanul ar fi fost implicat. Modi, prim-ministrul, a promis pedepse severe pentru autorii atacului și pentru cei care le-au oferit adăpost, deși nu a menționat în mod explicit Pakistanul.

Pakistanul a negat rapid implicarea și a declarat că este „gata să coopereze” cu orice anchetă internațională privind atacul terorist. Dar India nu a fost liniștită. De atunci, liderii săi au părut să construiască un caz pentru o confruntare militară.

În noaptea de 6 spre 7 mai India a lansat un atac asupra mai multor poziții din Pakistan ca răspuns la atacul terorist. CITEȘTE info LIVE AICI

Surse: WP, NYT, CRF, Reuters.