"Steagul Fals": Hitler şi Putin - Invadarea Poloniei din 1939 vs Invadarea Ucrainei din 2022 (analiză BBC)

Ce este steagul fals? 

Oficialii americani au avertizat în repetate rânduri că Rusia ar putea desfăşura o operaţiune de „steag fals” pentru a-i oferi un pretext de invadare a Ucrainei.

Operaţiunile de „steag fals” sunt efectuate cu intenţia de a acoperi tabăra responsabilă pentru atac - sau de a permite atacatorului să dea vina pe o altă tabără.

Au existat numeroase exemple de operaţiuni de  „steag fals” în istorie.

În Incidentul Manciurian din 1931, agenţii japonezi au sabotat o porţiune de cale ferată pentru a-i oferi pretextul să invadeze şi să ocupe Manciuria.

Opt ani mai târziu, agenţii germani au orchestrat un atac asupra unui post de radio german de-a lungul graniţei poloneze la 31 august 1939. 

Incidentul a fost folosit ulterior ca pretext pentru ca forţele germane să invadeze Polonia, marcând începutul celui de-al Doilea Război Mondial.  

Cea mai mare acumulare de trupe militare de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace

Oficialii ruşi au negat în mod repetat că plănuiesc o operaţiune similară pentru a le permite să invadeze Ucraina.

Şi totuşi, după cum raportează BBC: 

• Rusia a adunat aproximativ 190.000 de soldaţi de-a lungul graniţelor Ucrainei - cel mai mare număr de trupe militare adunat într-un loc din Europa de la al Doilea Război Mondial, spun oficialii americani.
• Moscova neagă că plănuieşte să atace Ucraina şi acuză Occidentul că alimentează „isteria”
• Rusia spune că unele dintre trupele sale au început să se întoarcă la bazele lor după exerciţiile planificate - dar Ucraina şi aliaţii săi spun că nu văd nicio dovadă în acest sens.
• Moscova anunţă, de asemenea, exerciţii cu rachete balistice şi de croazieră sâmbătă
• În regiunea Donbas din estul Ucrainei, rebelii susţinuţi de ruşi anunţă o evacuare în masă a rezidenţilor, spunând că Ucraina a intensificat bombardamentele în regiune. Nu există nicio dovadă că a avut loc bombardamentul
• Preşedintele rus Vladimir Putin spune că situaţia din Donbas se deteriorează
• Ucraina şi aliaţii săi spun că Moscova caută un pretext pentru a invada Ucraina
• La Munchen, Germania, liderii mondiali se întâlnesc pentru o conferinţă de securitate - dar Rusia nu participă pentru prima dată din 1999.

Similarităţi dintre Hitler şi Putin 

Şi Hitler şi Putin au invocat motive naţionaliste pentru a anexa teritorii populate de conaţionali de-ai lor. Cancelarul nazist Hitler, de origine austriacă, dar un mândru naţionalist german, anexa teritorii care erau populate de minoritatea germană - Austria, Cehoslovacia, în special Sudetenland, şi vestul Poloniei.  

Preşedintele Putin anexează teritorii care sunt populate de minoritatea rusă - Osetia de Sud, Abhazia, Crimeea şi Donbass. 

Din 1933, de când Adolf Hitler a devenit cancelar, Germania Nazistă a anexat Austria şi Cehoslovacia în 1938. Hitler voia să unească Germania cu regiunile populate de minoritatea germane din afara ţării. 

A organizat un referendum în Austria pentru a le cere austriecilor (fiind vorbitori de limbă germană) să voteze pentru alipirea ţării sale de origine cu Germania. Hitler s-a întâlnit cu însuşi premierul britanic Neville Chamberlan pentru a semna Acordul de la Munchen prin care Germania prelua controlul asupra regiunii sudete populată de minoritate germană, ca apoi să anexeze întreaga Cehoslovacie. 

La 1 septembrie 1939 a ocupat vestul Poloniei în urma Pactului Ribbentrop-Molotov cu Uniunea Sovietică care anexa estul Poloniei, iar Franţa şi Marea Britanie i-au declarat război Germaniei. Motivele sale erau protejarea minorităţii germane din vestul Poloniei şi preluarea coridorului Danzig. 

Putin a avut un comportament mai agresiv asupra Georgiei în august 2008, când trupele ruse au ocupat Abhazia şi Osetia de Sud, populate şi acestea de minoritatea rusă.  

Ca şi Hitler, Putin s-a implicat în organizarea unui referendum în peninsula Crimeea în februarie 2014 pentru a le cere minorităţii ruse să voteze pentru independenţa faţă de Ucraina, urmând ca apoi trupele ruse să pătrundă în peninsulă şi să o anexeze.  

Acum, Putin vrea să anexeze şi regiunea Donbass, populată de minoritatea rusă şi aflată sub controlul forţelor separatiste pro-ruse. Statele membre NATO par să aibă o atitudine mai dură decât au avut în 2008 şi în 2014. 

Cu toate că din punct de vedere declarativ, niciun stat membru NATO nu vrea să intre în război direct cu Rusia pentru a apăra Ucraina, toate şi-au mobilizat trupele în Europa de Est cu scop defensiv. În schimb, câteva state membre NATO au convenit să sancţioneze economic Rusia în cazul în care atacă din nou Ucraina. 

Putin pare să vrea în viitorul apropiat să rupă şi teritorii ale statelor baltice şi Poloniei, invocând acelaşi motiv, şi tot presează SUA să retragă trupele şi scutul anti-rachetă din România, şi să se revină la configuraţia geopolitică de dinainte de 1997. Putin mai declară că georgienii şi ucrainenii au fost agresivi cu minoritatea rusă. 

Agresarea constantă a Poloniei, Lituaniei, Letoniei şi Estoniei de către Rusia în viitorul apropiat ar duce automat la activarea articolului 5 din tratatul NATO şi la declanşarea unui război NATO-Federaţia Rusă, ceea ce ar însemna automat debutul celui de-al Treilea Război Mondial.