The New York Times: Donald Trump a aprobat o serie de ATACURI împotriva Iranului, pe care le-a anulat ulterior

Preşedintele american Donald Trump a aprobat o serie de atacuri militare împotriva Iranului ca răspuns la doborârea unei drone de supraveghere de către forţele iraniene, însă decizia a fost anulată înainte ca acestea să fie lansate, relatează cotidianul The New York Times şi agenţia Reuters.

14278 afişări
Imaginea articolului The New York Times: Donald Trump a aprobat o serie de ATACURI împotriva Iranului, pe care le-a anulat ulterior

The New York Times: Donald Trump a aprobat o serie de ATACURI împotriva Iranului care au fost anulate

Liderul de la Casa Albă a aprobat atacuri care sa vizeze mai multe ţinte, inclusiv radare şi lansatoare de rachete, au declarat oficiali din cadrul administraţiei, citate de publicaţia americană.

Atacurile ar fi trebuit să fie desfăşurate vineri dimineaţă cu scopul de a reduce riscul asupra armatei iraniene şi a civililor.

Avioanele se aflau deja în aer, însă nicio rachetă nu a fost lansată înainte ca forţele aeriene să primească ordinul de a se retrage.

Este încă neclar dacă atacurile asupra Iranului vor avea loc, scrie cotidianul, adăugând că decizia privind anularea atacurilor s-ar putea datora atât preşedintelui Trump, cât şi a îngrijorărilor exprimate de administraţie privind logistica şi strategia.

New York Times: Donald Trump se confruntă cu dileme în abordarea Statelor Unite faţă de Iran

Preşedintele Donald Trump se confruntă cu dileme în abordarea Statelor Unite faţă de Iran, părând să vrea evitarea unui conflict militar, dar menţinerea la nivel intens a presiunilor asupra regimului de la Teheran, comentează cotidianul The New York Times.

"Prestaţia lui Donald Trump în calitatea de comandant suprem a ajuns într-un punct dramatic joi seară, fiind prins între ideile consilierilor prezidenţiali aflaţi în concurenţă şi propriile sale instincte, oscilând în privinţa lansării unei acţiuni militare care ar putea conduce la un tip de război pe care în campanie s-a angajat să îl evite. Într-o zi volatilă marcată prin dezbateri interne despre oportunitatea lansării ori nu a unui atac asupra Iranului, Donald Trump s-a confruntat cu elementul central de controversă al abordării lui privind securitatea naţională. Timp de doi ani şi jumătate, a oscilat între ameninţări beligerante la adresa inamicilor Americii şi promisiuni de a scoate Statele Unite din războaiele greu de gestionat din Orientul Mijlociu. Acum, a trebuit să facă o alegere", observă editorialistul NYT Peter Baker.

"Deşi aparatul militar a depus eforturi pentru pregătirea lansării unui atac asupra Iranului la ordinele preşedintelui ca ripostă la doborârea unei drone americane, Donald Trump a anulat acţiunea, optând pentru reţinere, cel puţin deocamdată. Însă disputa s-ar putea să nu se fi încheiat. Oficiali din cadrul Administraţiei SUA nu au divulgat multe detalii despre discuţii. Dar nu are nimeni dubii că acesta ar putea fi un moment de răscruce în mandatul de preşedinte al lui Donald Trump", subliniază editorialistul Peter Baker.

Momentul adevărului era probabil inevitabil din ziua în care Donald Trump a decis retragerea Statelor Unite din Acordul nuclear semnat de marile puteri cu Iranul. Cu economia afectată de sancţiunile americane, Iranul are înclinaţia de a lansa provocări, forţându-l pe Donald Trump să opteze între război şi pace.

"Din anumite puncte de vedere, preşedintele Donald Trump este într-un conflict cu sine însuşi. Afirmă că este favorabil presiunilor maxime asupra Iranului, dar se opune unei confruntări militare, însă niciuna dintre cele două variante nu poate fi valabilă, deoarece fiecare conduce spre cealaltă", argumentează Robert Malley, preşedintele Institutului Grupul Internaţional de Criză (International Crisis Group).

Modul în care s-a derulat campania de presiuni a Statelor Unite în criza cu Iranul

Doborârea de către Iran a unei drone americane şi atacurile asupra unor petroliere din Golful Oman au adus din nou Statele Unite şi Iranul, adversari de mult timp, pe parcursul spre o potenţială criză. Provocările sunt diplomatice, economice, dar şi de ordin militar, observă editorialistul NYT Helene Cooper, prezentând principalele etape ale presiunilor exercitate de Washington asupra Teheranului.

MAI 2018

Donald Trump a anunţat onorarea angajamentului asumat în campanie de retragere a Statelor Unite din Acordul atomic cu Iranul, un tratat semnat de predecesorul său, Barack Obama. Marea Britanie, Germania, Franţa, China şi Rusia menţin Acordul nuclear cu Iranul.

APRILIE 2019

În pofida obiecţiilor oficialilor de la Pentagon, Donald Trump a desemnat Gardienii Revoluţiei din Iran drept organizaţie teroristă. A fost prima dată când Washingtonul a luat o astfel de hotărâre împotriva unui organism oficial din cadrul unui stat.

5 MAI 2019

John Bolton, consilier prezidenţial american pentru Siguranţă Naţională, a anunţat trimiterea de către Statele Unite a unui portavion însoţit de grupul aferent şi a unor bombardiere în Orientul Mijlociu, în contextul tensiunilor cu Iranul.

În acest context, patru petroliere au fost atacate în Golful Persic, iar Washingtonul a atribuit operaţiunea Teheranului, care a negat acuzaţiile.

8 MAI 2019

La un an după retragerea SUA din Acordul atomic, Donald Trump a anunţat noi sancţiuni împotriva Iranului. În replică, Teheranul a anunţat accelerarea producţiei de combustibil nuclear.

24 MAI 2019

Donald Trump a ordonat trimiterea a 1.500 de militari suplimentari în Orientul Mijlociu.

13 IUNIE 2019

Două petroliere au fost atacate în Golful Oman, iar Washingtonul a atribuit din nou vina Teheranului. Pe fondul tensiunilor, preţul petrolului a crescut cu peste 3%.

17 IUNIE 2019

Pentagonul a anunţat trimiterea a încă 1.000 de militari în Orientul Mijlociu. În replică, Iranul a semnalat intenţia de a renunţa la Acordul nuclear.

20 IUNIE 2019

Gardienii Revoluţiei din Iran au anunţat doborârea unei drone militare americane care ar fi pătruns în spaţiul aerian iranian, dar Comandamentul Central din SUA (CENTCOM) susţine că aparatul de zbor se afla în spaţiul aerian internaţional, deasupra Strâmtorii Hormuz.

Oficiali de la Casa Albă şi Pentagon au pregătit planuri de ripostă, dar Donald Trump a părut să excludă ideea unei replici militare.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici