Prima pagină » Știri externe » UE critică Rusia pentru că a impus sancţiuni politicienilor europeni în criza din Ucraina

UE critică Rusia pentru că a impus sancţiuni politicienilor europeni în criza din Ucraina

Oficiali europeni au criticat sâmbătă Rusia pentru introducerea pe o listă de sancţiuni a numelor a 89 de persoane care au primit interdicţia de a pătrunde pe teritoriul rusesc, relatează DPA în pagina electronică.
UE critică Rusia pentru că a impus sancţiuni politicienilor europeni în criza din Ucraina

Moscova a împiedicat mai mulţi politicieni europeni să călătorească pe teritoriul Rusiei în ultimele luni, evocând o listă confidenţială cu persoane vizate de interdicţie, dar fără să dea informaţii despre această listă.

Însă detalii au început să apară vineri, la doar câteva zile după ce Rusia l-a întors din drum pe parlamentarul conservator Karl-Georg Wellmann, preşedintele grupului de prietenie germano-ucrainean din cadrul Parlamentului german şi care a criticat Moscova în legătură cu războiul din estul Ucrainei.

„Acea listă cu 89 de nume nu a fost împărtăşită de către autorităţile ruse”, a declarat sâmbătă un purtător de cuvânt al Înaltului Reprezentant UE pentru Politică Externă Federica Mogherini, adăugând că „noi nu avem nicio altă informaţie cu privire la baza legală şi procesul acestei decizii”.

„Noi considerăm această măsură total arbitrară şi nejustificată, în special în absenţa oricărei clarificări suplimentare şi transparenţe”, a declarat purtătorul de cuvânt, citat într-un comunicat.

Ministrul german de Externe Frank-Walter Steinmeier a declarat, într-o vizită în regiune, că lista nu va ajuta eforturile de dezamorsare a „conflictului încăpăţânat şi periculos” din estul Ucrainei.

„Eu nu cred că este deosebit de înţelept să institui asemenea interdicţii de intrare” pe teritoriul ţării, a declarat Steinmeier la Dnipropetrovsk, un oraş din estul Ucrainei.

Berlinul a solicitat clarificări suplimentare de la Moscova, a anunţat Ministerul german de Externe, adăugând că persoanele de pe listă au dreptul să ştie de ce apar pe ea, pentru ca să poată să acţioneze pe cale legală.

Criza ucraineană a adus relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Rusia la cel mai scăzut nivel de la sfârşitul Războiului Rece.

Uniunea Europeană a impus sancţiuni, inclusiv blocarea bunurilor şi interdicţii de călătorie pe teritoriul european unui număr de 151 de ruşi şi ucraineni, din cauza anexării Peninsulei ucrainene Crimeea de către Moscova şi unei presupuse susţineri a separatiştilor proruşi.

Pe lista rusească, postată online de către postul finlandez Yle, se află Wellmann şi o serie de alţi parlamentari, ca eurodeputaţii Rebecca Harms (Verzi), Guy Verhofstadt (liberali), un fost premier belgian, şi fostul premier polonez Jerzy Buzek.

Autenticitatea documentului nu a putut să fie confirmată imediat. Moscova nu a comentat pe tema publicării listei.

Pe ea se mai află numele fostului vicepremier britanic Nick Clegg, al consilierului guvernamental german Uwe Corsepius, al fostului comisar european pentru Politica de vecinătate Stefan Fule şi al intelectualului francez Bernard-Henri Levy, dar şi ale unor militari europeni de rang înalt.

„Acest lucru scade şi mai mult încrederea reciprocă şi împiedică orice eforturi în vederea unui dialog constructiv de găsire a unei soluţii paşnice şi de durată la actuala criză geopolitică”, a declarat preşedintele Parlamentului European Martin Schulz.

El a îndemnat Moscova să „asigure transparenţa deciziilor sale, în conformitate cu legea internaţională şi obligaţiile legale, acordând persoanelor vizate dreptul la apărare şi la apel”.

Premierul olandez Mark Rutte a confirmat existenţa listei vineri. Ministrul olandez de Externe Bert Koenders l-a convocat pe ambasadorul rus căruia i-a prezentat indignarea sa, îndemnând la transparenţă şi la justificarea interdicţiilor de călătorie, a declarat un purttor de cuvânt.

„Respingem această abordare a Moscovei şi am comunicat deja acest lucru”, a declarat Rutte la Haga. Parlamentari olandezi sunt vizaţi de măsuri.

„Această listă nu aduce veşti bune pentru relaţiile dintre UE şi Rusia”, a declarat Harms, care a fost întoarsă din drum de către Rusia. Ea vizează politicieni care susţin Ucraina şi drepturile omului, democraţia şi societatea civilă în Rusia, a declarat ea.

„Este clar că (preşedintele rus) Vladimir Putin consideră criticile cinstite cu privire la abordarea sa autoritaristă drept o ameninţare la adresa puterii sale”, a subliniat ea.

Fostul consilier prezidenţial Iulian Chifu a prezentat lista cu 89 de persoane cărora li s-a interzis să intre în Rusia, pe care spune că a primit-o din partea unui prieten rus şi pe care figurează şi cinci români, respectiv Chifu, Eugen Tomac, Gheorghe Haţegan, Adrian Cioroianu şi Liviu Chondon.

Recomandarea video

Țara care a depășit recordul la furturi în supermarketuri. Ce se „sustrage” cel mai desUleiul, băuturile alcoolice și parfumurile conduc topul produselor furate, în timp ce casele de autoservire reprezintă principalele puncte de risc, iar pierderile totale depășesc 2,817 miliarde de euro. Creșterea furturilor din supermarketurile spaniole a devenit unul dintre principalele probleme ale sectorului în ultimul an. Pierderile generate de furturile externe au crescut cu 60%, depășind 1,66 miliarde de euro, cifra cea mai mare înregistrată până acum. Aceasta a determinat lanțurile de magazine să își întărească sistemele de securitate și să investească în soluții tehnologice mai avansate. Datele provin dintr-un raport realizat de NIQ, în colaborare cu Checkpoint Systems și Asociația Companiilor de Consum Masiv (Aecoc). Potrivit studiului, 65% dintre companiile din sector au înregistrat o creștere a furturilor externe în ultimul an, multe fiind legate de bande organizate și de persoane cu antecedente multiple. Impactul economic nu se limitează doar la furturile comise de clienți sau grupuri organizate. Dacă la aceste cifre se adaugă furturile interne, comise de angajați, „gaura” totală ajunge la 2,17 miliarde de euro, conform aceluiași raport. Alejandro López, responsabil cu Prevenirea Pierderilor în cadrul Aecoc, explică: „Furturile comerciale au un impact major asupra competitivității companiilor, provocând pierderi financiare semnificative și multe ore de gestionare.” Casele de autoservire Raportul identifică sălile de vânzare și, în special, casele de autoservire, ca fiind cele mai sensibile puncte din magazine. Combinarea autonomiei sporite pentru client cu un control direct mai redus a transformat aceste zone într-un focar recurent de pierderi. În fața acestei situații, opt din zece companii din sector și-au întărit deja măsurile disuasive, iar 22% și-au crescut resursele alocate securității. De asemenea, 35% dintre companii folosesc tehnologia RFID (identificare prin radiofrecvență) pentru localizarea produselor cu etichete cu microcip, în timp ce 39% sunt interesate să integreze soluții de inteligență artificială pentru prevenirea pierderilor. Studiul arată că există o legătură directă între nivelul de protecție și reducerea așa-numitei „pierderi necunoscute”. Companiile cu pierderi mai mici — sub 0,75% din cifra de afaceri — aplică în medie 8,5 măsuri de securitate per magazin, față de 8,1 în cazul celor cu rezultate mai slabe, și dispun de mai mult decât dublul sistemelor antihot active. Produsele cele mai furate În domeniul alimentar, produsul cel mai furat este uleiul de măsline, o tendință asociată de Aecoc cu creșterea puternică a prețurilor între 2022 și 2024. De asemenea, sunt vizate conservele și produsele afumate, mezelurile, brânzeturile, dar și vinurile și băuturile alcoolice. Raportul evidențiază și o schimbare a profilului produselor furate, cu o prezență mai mare a articolelor cu preț ridicat, cum sunt parfumurile și coloniile. Aecoc consideră că este esențială implementarea de măsuri pentru a combate fenomenul multireincidenței, unul dintre principalii factori care contribuie la creșterea pierderilor. Pierderea necunoscută Dincolo de furturi, așa-numita pierdere necunoscută, care include și erori administrative sau de gestionare, a depășit în ultimul an 2,817 miliarde de euro, în creștere cu 52% față de anul precedent. Perioada sărbătorilor de iarnă concentrează o parte semnificativă a problemei. Conform Barometrului Furturilor în Comerțul de Retail, realizat de Checkpoint Systems, pierderile din comerțul cu amănuntul în perioada Crăciunului au atins 817 milioane de euro, adică 1,1% din cifra de afaceri totală a sectorului. Lunile de iarnă acumulează 29% din totalul anual al furturilor.
Țara care a depășit recordul la furturi în supermarketuri. Ce se „sustrage” cel mai desUleiul, băuturile alcoolice și parfumurile conduc topul produselor furate, în timp ce casele de autoservire reprezintă principalele puncte de risc, iar pierderile totale depășesc 2,817 miliarde de euro.  Creșterea furturilor din supermarketurile spaniole a devenit unul dintre principalele probleme ale sectorului în ultimul an. Pierderile generate de furturile externe au crescut cu 60%, depășind 1,66 miliarde de euro, cifra cea mai mare înregistrată până acum. Aceasta a determinat lanțurile de magazine să își întărească sistemele de securitate și să investească în soluții tehnologice mai avansate.  Datele provin dintr-un raport realizat de NIQ, în colaborare cu Checkpoint Systems și Asociația Companiilor de Consum Masiv (Aecoc). Potrivit studiului, 65% dintre companiile din sector au înregistrat o creștere a furturilor externe în ultimul an, multe fiind legate de bande organizate și de persoane cu antecedente multiple.  Impactul economic nu se limitează doar la furturile comise de clienți sau grupuri organizate. Dacă la aceste cifre se adaugă furturile interne, comise de angajați, „gaura” totală ajunge la 2,17 miliarde de euro, conform aceluiași raport. Alejandro López, responsabil cu Prevenirea Pierderilor în cadrul Aecoc, explică: „Furturile comerciale au un impact major asupra competitivității companiilor, provocând pierderi financiare semnificative și multe ore de gestionare.”  Casele de autoservire  Raportul identifică sălile de vânzare și, în special, casele de autoservire, ca fiind cele mai sensibile puncte din magazine. Combinarea autonomiei sporite pentru client cu un control direct mai redus a transformat aceste zone într-un focar recurent de pierderi.  În fața acestei situații, opt din zece companii din sector și-au întărit deja măsurile disuasive, iar 22% și-au crescut resursele alocate securității. De asemenea, 35% dintre companii folosesc tehnologia RFID (identificare prin radiofrecvență) pentru localizarea produselor cu etichete cu microcip, în timp ce 39% sunt interesate să integreze soluții de inteligență artificială pentru prevenirea pierderilor.  Studiul arată că există o legătură directă între nivelul de protecție și reducerea așa-numitei „pierderi necunoscute”. Companiile cu pierderi mai mici — sub 0,75% din cifra de afaceri — aplică în medie 8,5 măsuri de securitate per magazin, față de 8,1 în cazul celor cu rezultate mai slabe, și dispun de mai mult decât dublul sistemelor antihot active.  Produsele cele mai furate  În domeniul alimentar, produsul cel mai furat este uleiul de măsline, o tendință asociată de Aecoc cu creșterea puternică a prețurilor între 2022 și 2024. De asemenea, sunt vizate conservele și produsele afumate, mezelurile, brânzeturile, dar și vinurile și băuturile alcoolice.  Raportul evidențiază și o schimbare a profilului produselor furate, cu o prezență mai mare a articolelor cu preț ridicat, cum sunt parfumurile și coloniile. Aecoc consideră că este esențială implementarea de măsuri pentru a combate fenomenul multireincidenței, unul dintre principalii factori care contribuie la creșterea pierderilor.  Pierderea necunoscută  Dincolo de furturi, așa-numita pierdere necunoscută, care include și erori administrative sau de gestionare, a depășit în ultimul an 2,817 miliarde de euro, în creștere cu 52% față de anul precedent.  Perioada sărbătorilor de iarnă concentrează o parte semnificativă a problemei. Conform Barometrului Furturilor în Comerțul de Retail, realizat de Checkpoint Systems, pierderile din comerțul cu amănuntul în perioada Crăciunului au atins 817 milioane de euro, adică 1,1% din cifra de afaceri totală a sectorului. Lunile de iarnă acumulează 29% din totalul anual al furturilor.