Un milion de europeni cer suspendarea acordului UE–Israel. Ce urmează la Bruxelles

Petiția, lansată de organizații civice și susținută de European Left Alliance, cere suspendarea completă a acordului UE–Israel, invocând acuzații de încălcări grave ale dreptului internațional, scrie Euronews. Conform regulilor Uniunii Europene, atingerea pragului de un milion de semnături din toate cele 27 de state membre obligă Comisia Europeană și Parlamentul European să analizeze solicitarea. Autoritățile naționale au acum la dispoziție trei luni pentru a verifica semnăturile, după care inițiativa va fi transmisă oficial instituțiilor europene.

Acuzații privind situația din Gaza

Textul inițiativei susține că Israelul este responsabil pentru „un nivel fără precedent de ucideri și răniri în rândul civililor”. De asemenea poartă responsabilitatea și pentru „deplasarea masivă a populației și distrugerea sistematică a spitalelor și infrastructurii medicale”. Documentul invocă, de asemenea, „încălcarea mai multor obligații din dreptul internațional” și faptul că statul israelian nu ar fi prevenit „crima de genocid”, în contextul deciziilor Curții Internaționale de Justiție. Inițiativa vine în condițiile în care nordul Fâșiei Gaza continuă să fie afectat de lovituri sporadice, chiar și după armistițiul intrat în vigoare în octombrie anul trecut.

Războiul din Orientul Mijlociu, ziua 47. Mediatorii fac progrese pentru prelungirea armistițiului / Iranul avertizează că va bloca Marea Roșie / Israelul cere evacuarea locuitorilor din sudul Libanului

UE impune taxe pentru produse chinezești ocolind tarifele prin țări terțe. Bruxelles încearcă să limiteze dumpingul

Un acord economic major, greu de suspendat

Acordul de asociere UE–Israel, în vigoare din anul 2000, stă la baza relațiilor economice și politice dintre cele două părți. Uniunea Europeană este cel mai mare partener comercial al Israelului. Schimburile comerciale, în baza acordului, au ajuns la 42,6 miliarde de euro în 2024. Deși au existat discuții privind o eventuală suspendare parțială, propusă în 2025 de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, inițiativa nu a avansat.

Diviziuni puternice între statele membre

Statele membre ale UE rămân profund divizate în privința relației cu Israelul. Țări precum Germania, Ungaria sau Cehia s-au opus unor măsuri restrictive. Ele au blocat formarea unei majorități calificate necesare pentru adoptarea unor sancțiuni comerciale. Diplomați europeni au indicat că reticența persistă și în prezent, ceea ce reduce șansele unei decizii rapide în direcția suspendării acordului. Comisia Europeană va trebui să prezinte un răspuns oficial la inițiativă, fie propunând măsuri concrete, fie explicând de ce nu va acționa. Parlamentul European va organiza o audiere cu inițiatorii și ar putea dezbate subiectul în plen, inclusiv printr-o eventuală rezoluție. Chiar dacă demersul are susținere publică semnificativă, evoluția sa depinde în mare măsură de echilibrul politic dintre statele membre și de contextul geopolitic din regiune.