Visul unei femei, distrus de judecători: Nu poate avea copilul soțului decedat

O femeie din Florența solicitase acum patru ani Tribunalului să îi fie predată sperma soțului ei mort anterior în urma unui cancer. Pentru a împlini visul cuplului, bărbatul își conservase lichidul seminal la banca de spermă în cazul în care ar fi murit, dar și dacă ar fi rămas în viață. Știa că tratamentele împotriva unei tumori atât de agresive i-ar fi putut anula fertilitatea.

Ce spune legea italiană

Corriere della Sera reproduce cuvintele bărbatului, scrise manual în testamentul său, explicând motivele gestului care avea ca scop „să putem realiza visul nostru de a procrea un copil al nostru, chiar dacă eu aș lipsi”. În ciuda dorințelor sale clare, acel material nu poate fi predat femeii deoarece în Italia nu este permisă procrearea medical asistată (PMA) post-mortem. Asta chiar dacă, ca în acest caz, există un acord deplin și total, deoarece cei doi soți trebuie să fie neapărat amândoi în viață.

„Eșantionul de spermă masculină umană crioconservat fusese depozitat pentru a permite procrearea, în eventualitatea unei viitoare sterilități a depunătorului, iar aceeași dispoziție testamentară făcuse referire explicită la conceperea unui copil după moartea sa”, se arată într-un pasaj al sentinței.

Volodimir Zelenski despre progresul Ucrainei înainte de discuțiile cu Trump: „Planul este gata în proporție de 90%”

Rusia a atacat infrastructura portuară, energetică și feroviară din Ucraina

Decizia tribunalului

Există un „dar” important care a fost totuși blocat din fașă: legea italiană nu interzice, însă, ca sperma să poată fi predată (chiar dacă imposibil de utilizat). În teorie, prin urmare, femeia ar fi putut merge într-o altă țară unde este permisă procrearea post-mortem și să utilizeze lichidul seminal al soțului. Dar în sentința raportată de cotidian, Curtea de Apel din Florența a interzis femeii această posibilitate în concluziile sentinței sale.

Curtea a precizat că femeia nu poate primi eșantionul nici măcar pentru alte scopuri în afara procreării – de exemplu, pentru a-l dona pentru cercetare științifică sau pentru a-l păstra ca o amintire personală a soțului decedat.

Motivul? Soțul ei, când și-a crioconservat materialul genetic, a dat consimțământul doar pentru un singur scop specific: să aibă un copil. Nu a lăsat nicio altă instrucțiune sau aprobare pentru alte utilizări ale eșantionului.

Prin urmare, judecătorii au hotărât că, în lipsa unui consimțământ explicit pentru alte scopuri, eșantionul nu poate fi predat femeii sub nicio formă și va trebui distrus.

Prin urmare, cu excepția unei victorii (dacă va exista recurs) la Curtea de Casație, lichidul va trebui neapărat distrus.