STUDIU Oamenii de ştiinţă vor examina modul în care ciupercile devin ”magice”. Compusul similar din punct de vedere chimic cu serotonina

  • Oamenii de ştiinţă folosesc metode genetice avansate şi experimente comportamentale în încercarea de a descoperi modul în care ciupercile devin magice şi îşi dezvoltă proprietăţile psihedelice.
  • Studiul va fi realizat de oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Plymouth.
1780 afișări
Imaginea articolului STUDIU Oamenii de ştiinţă vor examina modul în care ciupercile devin ”magice”. Compusul similar din punct de vedere chimic cu serotonina

STUDIU Oamenii de ştiinţă vor examina modul în care ciupercile devin ”magice”. Compusul similar din punct de vedere chimic cu serotonina

Compuşii care se găsesc în aşa-numitele ciuperci ”magice” sunt din ce în ce mai mult recunoscuţi pentru potenţialul lor de a trata afecţiuni de sănătate, inclusiv depresia, anxietatea, tulburările compulsive şi dependenţa.
 
Cu toate acestea, oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Plymouth spun că se cunosc puţine lucruri despre modul în care au evoluat aceşti compuşi şi despre rolul pe care îl joacă în lumea naturală.
 
Aceştia folosesc metode genetice avansate şi experimente comportamentale pentru a aborda ipoteze care nu au fost testate anterior cu privire la originea compuşilor psihedelici în ciuperci, potrivit Independent.
 
Printre acestea se numără examinarea dacă astfel de trăsături au evoluat ca o formă de apărare împotriva nevertebratelor care se hrănesc cu ciuperci sau dacă ciupercile produc compuşi care manipulează comportamentul insectelor în propriul avantaj.
 
Dr. Jon Ellis, profesor de genetică a conservării la Universitatea din Plymouth, a declarat: „Ambele specii au fost descoperite de către ciuperci: În ultimii ani, a existat o reapariţie a interesului pentru compuşii psihedelici din perspectiva sănătăţii umane”.
 
„Cu toate acestea, nu se ştie aproape nimic despre evoluţia acestor compuşi în natură, iar motivul pentru care ciupercile ar trebui să conţină compuşi asemănători neurotransmiţătorilor este nerezolvat. Ipotezele care au fost sugerate pentru evoluţia lor nu au fost niciodată testate în mod oficial, iar acest lucru este ceea ce face ca proiectul nostru să fie atât de ambiţios şi inedit”.
 
„De asemenea, ar putea duce în viitor la descoperiri viitoare interesante, deoarece dezvoltarea unor compuşi noi care ar putea fi utilizaţi ca fungicide, pesticide, produse farmaceutice şi antibiotice este posibil să apară din cercetările "blue-sky" care investighează apărarea fungică”.
 
Dr. Ellis a adăugat că, anterior, au existat bariere legale în ceea ce priveşte studiul compuşilor psihedelici în natură, ceea ce a însemnat că anumite cercetări nu au fost posibile.
 
În anii 1940 şi 1950, cercetările au examinat utilizarea LSD ca tratament psihoterapeutic pentru alcoolism şi tulburări obsesiv-compulsive.
 
În acea perioadă, oamenii au devenit interesaţi de ciuperci dintr-o perspectivă antropologică, Robert Gordon Wasson călătorind în Mexic şi fiind martor la utilizarea rituală a acestora în ceremonii religioase la sfârşitul anilor 1950.
 
„În anii 1960, compuşii psihedelici au intrat cu adevărat în atenţia publicului larg şi acest lucru a dus în cele din urmă la introducerea de către guverne a unor noi legi pentru a restricţiona utilizarea lor", a declarat Dr. Ellis.

Ce este psilocibina

„Pentru o perioadă de timp, acest lucru a restricţionat, de asemenea, cercetarea fundamentală care putea fi efectuată. Mai recent, oamenii s-au întors la acea cercetare iniţială şi au descoperit că compuşi precum psilocibina pot avea beneficii psihoterapeutice. Cu toate acestea, acest lucru nu a abordat evoluţia lor în natură, ceea ce face ca cercetarea pe care o facem să fie atât de interesantă. Sper ca proiectul nostru să poată schimba percepţia publică asupra ciupercilor magice”.
 
Proiectul se va concentra în special asupra psilocibinei, care se găseşte în mod obişnuit în aşa-numitele ciuperci ”magice” şi care este similară din punct de vedere chimic cu serotonina.
 
Cercetătorii vor examina ciupercile psihedelice şi non-psihedelice şi vor folosi secvenţierea ADN-ului pentru a testa dacă există o comunitate animală diversă care se hrăneşte cu ciuperci psihedelice.
 
Ei folosesc teste de laborator pentru a investiga interacţiunile dintre ciuperci şi insecte şi dacă ciupercile suferă modificări genetice în timpul atacului şi dezvoltării.
 
Cercetarea va examina, de asemenea, efectul psilocibinei asupra creşterii bacteriilor din sol.
 
Dr. Kirsty Matthews Nicholass, de la Universitatea din Plymouth, a declarat: „Numai în cadrul psilocybe, există aproape 150 de specii halucinogene distribuite pe toate continentele, cu excepţia Antarcticii. Cu toate acestea, speciile de ciuperci în care apar aceşti compuşi "magici" nu sunt întotdeauna strâns legate între ele. Acest lucru ridică întrebări interesante cu privire la presiunile ecologice care ar putea acţiona pentru a menţine calea de biosinteză pentru psilocibină”.
 
Cercetarea, care este finanţată de Leverhulme Trust, va implica, de asemenea, utilizarea tehnologiei de editare genetică pentru a încerca să creeze ciuperci mutante care nu pot sintetiza psilocibina.
 
Acesta este condus de o echipă de cercetători cu experienţă în ecologie moleculară, interacţiuni animal-plantă şi biologie fungică din cadrul Şcolii de Ştiinţe Biologice şi Marine a Universităţii.
 
Cei implicaţi au explorat anterior diversitatea genetică a polenizatorilor din Regatul Unit, preferinţele alimentare ale melcilor şi melcilor şi au dezvoltat un sistem de avertizare timpurie pentru bolile plantelor.
 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici