MEDIAFAX 35. 2013 – Protestele pentru Roșia Montană scot zeci de mii de oameni în stradă. USL începe să se destrame, iar privatizarea CFR Marfă eșuează

MEDIAFAX este, de 35 de ani, acolo unde se întâmplă lucrurile importante. A fost parte din istoria României postdecembriste, relatând în timp real momentele care au schimbat politica, societatea și viața de zi cu zi.

În anul 2013, protestele față de Proiectul Roșia Montană au scos în stradă zeci de mii de români. Pe de altă parte, USL, care câștigase alegerile parlamentare din 2012 cu o majoritate largă, a început să se erodeze vizibil. În plus, în același an, ideea de privatizare a CFR Marfă s-a transformat într-un scandal, după ce GFR a fost declarat câștigător. În cele din urmă, tranzacția nu a mai fost finalizată.

Pentru MEDIAFAX, 2013 a fost un an în care agenția a urmărit în timp real aceste evenimente, de la protestele din Piața Universității și din alte orașe ale țării până la conflictele din interiorul USL și negocierile pentru privatizarea CFR Marfă. Informațiile transmise de MEDIAFAX au fost preluate și de presa locală, inclusiv în relatările despre amploarea manifestațiilor pentru Roșia Montană.

Protestele pentru Roșia Montană – una dintre cele mai ample mișcări de stradă de după 1989

Conflictul privind exploatarea aurului de la Roșia Montană exista de mai mulți ani, însă în 2013 a devenit una dintre cele mai importante teme de dezbatere publică din România.

În august, Guvernul condus de Victor Ponta a aprobat proiectul de lege care reglementa exploatarea, iar Parlamentul urma să decidă asupra acestuia. Pe 1 septembrie 2013, au început protestele în București și în mai multe orașe din țară.

Oponenții proiectului criticau în special exploatarea cu cianuri, dar și efectele asupra mediului și patrimoniului istoric de la Roșia Montană. De cealaltă parte, susținătorii proiectului invocau investițiile, locurile de muncă și veniturile pe care exploatarea le-ar fi adus statului și comunității locale.

În București, Piața Universității a devenit principalul punct al manifestațiilor. Protestele au continuat săptămâni la rând, în special în zilele de duminică, iar mii de oameni au ieșit în stradă și au blocat inclusiv artere importante din Capitală.

Pe măsură ce manifestațiile au crescut în amploare, premierul Victor Ponta a mers la Roșia Montană, unde a coborât în subteran pentru a discuta cu minerii care protestau. După aproximativ o oră de discuții, minerii au ieșit din galerie, iar Ponta le-a spus că va aduce la Roșia Montană comisia parlamentară care urma să analizeze proiectul.

Ponta a ieșit din subteran alături de minerii care protestaseră acolo timp de câteva zile, potrivit relatării corespondentului MEDIAFAX.

„Le-am promis că se face comisie şi aducem aici comisia, să se decidă aici”, a afirmat premierul Victor Ponta, la ieşirea din galerie.

În octombrie 2013, MEDIAFAX relata că protestele continuau. Manifestanții scandau „Uniţi, salvăm Roşia Montană”, „Ieşiţi din casă dacă vă pasă” şi „Roşia, Roşia, vine revoluţia” și purtau pancarte cu mesaje precum „Roşia Montană – Revoluţia generaţiei noastre”, „Adevărata bogăţie este sănătatea, nu aurul şi argintul”, dar și „Jos labele de pe Justiţie”.

Manifestațiile au depășit granițele României. MEDIAFAX a relatat despre protestele organizate în mai multe orașe din străinătate, informațiile fiind preluate ulterior și de presa locală.  La 9 septembrie 2013, Gazeta de Sud relata, citând MEDIAFAX, că proteste au avut loc atât în România, cât și în mai multe orașe din străinătate.

„Proteste au avut loc în București, Craiova, Alba Iulia, Timișoara, Iași și altele, dar și în Budapesta, Strasbourg, Londra, New York, Singapore, Casablanca, Toronto, Atena”, a relatat Gazeta de Sud pe 9 septembrie, citând informațiile MEDIAFAX.

Tema Roșia Montană a devenit, în același timp, și un punct de tensiune în interiorul USL. Crin Antonescu s-a pronunțat împotriva proiectului, în timp ce Victor Ponta susținuse inițial că acesta trebuie dezbătut în Parlament. În septembrie, Antonescu îl acuza public pe premier că susține proiectul, fără să își asume direct această poziție.

Și aceste declarații au fost relatate de MEDIAFAX și preluate ulterior de presa locală. Gazeta de Sud scria, în ediția din 13 septembrie 2013, citând MEDIAFAX:

„Președintele PNL, Crin Antonescu, a lansat, ieri, un atac dur la adresa partenerului din USL, Victor Ponta, pe subiectul Roșia Montană, acuzându-l că nu și-a asumat responsabilitatea pe proiectul inițiat de Guvern, că a fentat discuția legată de exproprieri și face un joc ≪parșivel≫. Antonescu a spus că miercuri seară, într-o emisiune televizată, premierul Victor Ponta a făcut o ≪pledoarie≫ pentru proiectul Roșia Montană”, a scris Gazeta de Sud pe 13 septembrie 2013, citând MEDIAFAX.

În cele din urmă, proiectul de lege privind Roșia Montană nu a mai trecut de Parlament. Legea minelor, considerată o alternativă legislativă importantă pentru proiectul privind exploatările de la Roșia Montană, a fost respinsă mai întâi de Senat și apoi de Camera Deputaților, în decembrie 2013.

USL începe să se destrame

Alianța PSD-PNL-PC câștigase alegerile parlamentare din decembrie 2012 cu o majoritate foarte largă și părea capabilă să domine politica românească pentru o perioadă îndelungată. În 2013 însă, relația dintre premierul Victor Ponta și președintele PNL la acel moment, Crin Antonescu, s-a deteriorat progresiv.

Au existat conflicte încă din primăvară, inclusiv în privința numirii procurorilor și a relației cu Traian Băsescu. În aprilie, după numirea Laurei Codruța Kovesi la DNA, liberalii au acuzat conducerea PSD că ia decizii importante fără consultarea PNL.

Roșia Montană a fost însă unul dintre cele mai vizibile momente de ruptură. Ponta și Antonescu au ajuns pe poziții diferite, iar parlamentarii PSD și PNL au avut dispute în comisia specială înființată pentru analizarea proiectului. În noiembrie, chiar Ponta și Antonescu au avut o ședință de urgență pe această temă, fără să ajungă la un consens, după cum relata MEDIAFAX la acel moment, citând surse din USL.

Poziții divergente între cele două formațiuni au exista și asupra altor teme: modificările legislative privind aleșii locali, justiția și, spre sfârșitul anului, Legea amnistiei.

Chiar și așa, USL nu s-a destrămat efectiv în 2013. Alianța a supraviețuit până la începutul lui 2014, când PNL a ieșit, în cele din urmă, de la guvernare, iar USL s-a rupt oficial.

Privatizarea CFR Marfă – câștigătorul există, dar tranzacția eșuează

Un alt mare scandal al anului 2013 a fost privatizarea CFR Marfă. Guvernul a aprobat în februarie strategia de privatizare a companiei, iar în aprilie a fost lansată procedura pentru vânzarea pachetului majoritar de 51%. Privatizarea era legată și de angajamentele asumate de România în relația cu FMI.

În cursă s-au înscris trei ofertanți: Grup Feroviar Român (GFR), compania americană OmniTRAX și consorțiul format din Transferoviar Grup și Donau-Finanz. GFR a fost declarat câștigător, cu o ofertă de aproximativ 202 milioane de euro. Contractul de vânzare-cumpărare a fost semnat, iar compania controlată de omul de afaceri Gruia Stoica a plătit o parte din sumă.

Achitarea diferenței era însă condiționată de îndeplinirea mai multor cerințe, între care obținerea avizului Consiliului Concurenței. 

Consiliul Concurenței nu a dat însă avizul în termenul necesar, iar până în luna octombrie 2013 tranzacția nu fusese finalizată. Așadar, prima încercare de privatizare a eșuat, iar GFR nu a mai achitat diferența până la termenul-limită.

Pentru MEDIAFAX, toate aceste evoluții au însemnat un an în care agenția a urmărit simultan strada, scena politică și marile dosare economice. Relatările despre protestele pentru Roșia Montană au circulat în presa locală din mai multe orașe, iar informațiile despre conflictele politice și privatizarea CFR Marfă au alimentat la rândul lor fluxul de știri despre un an în care România trecea prin schimbări importante.

MEDIAFAX nu doar a relatat istoria recentă. A fost acolo încă de la început, în mijlocul evenimentelor care au făcut prima pagină a ziarelor, au deschis jurnalele de televiziune și au devenit subiecte de interes național.

35 de ani înseamnă mii de zile de breaking news, milioane de informații transmise și o arhivă care spune, prin știri, cum s-a schimbat România.

Înseamnă 35 de ani în care MEDIAFAX a fost acolo.

În mijlocul evenimentelor. În mijlocul istoriei.