ALEGERI PARLAMENTARE în Hunedoara: Mariana Câmpeanu, Dan Ruşanu şi Monica Iacob-Ridzi vor noi mandate de parlamentar

Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, vicepreşedintele Senatului, Dan Ruşanu, o fostă campioană mondială la săritura în lungime, fostul primar al Devei Mircia Muntean, inculpat într-un dosar penal privind trafic cu maşini, dar şi Monica Iacob-Ridzi vor cere votul oamenilor în decembrie, la Hunedoara.

1361 afişări
Imaginea articolului ALEGERI PARLAMENTARE în Hunedoara: Mariana Câmpeanu, Dan Ruşanu şi Monica Iacob-Ridzi vor noi mandate de parlamentar

Monica Iacob-Ridzi (Imagine: Andreea Balaurea/ Mediafax Foto)

Judeţul Hunedoara este reprezentat în Parlament de trei senatori şi şapte deputaţi. Dacă listele USL sunt finale, ARD aşteptă girul conducerii centrale pentru candidaţii desemnaţi de la judeţ.

Toţi cei şapte parlamentari ai USL Hunedoara se află pe listele de candidaţi, majoritatea dintre ei în colegiile unde au fost aleşi. Pe listele USL pentru Parlament se află ministrul Muncii, deputatul Mariana Câmpeanu, vicepreşedintele Senatului Dan-Radu Ruşanu, senatorii Dorin Păran şi Cosmin Nicula, deputaţii PSD Laurenţiu Nistor şi Cornel-Cristian Resmeriţă şi deputatul PNL Bogdan Radu Ţîmpău. Celeilalţi trei candidaţi ai USL Hunedoara pentru Parlament sunt secretarul de stat Natalia Intotero (PSD), Ioan Rus şi conferenţiarul universitar Eleonora Carmen Hărău.

Pe listele candidaţilor din judeţul Hunedoara pentru Alianţa România Dreaptă pentru Camera Deputaţilor şi Senat se regăsesc membri ai PDL, printre care un parlamentar în funcţie - deputatul Iosif Veniamin Blaga. În afară de el, pe listele pentru Parlament sunt preşedintele PDL Hunedoara, Dorin Gligor, fosta campioană mondială la săritura în lungime Marieta Ilcu Răileanu, fostul primar al Devei Mircia Muntean, fostul director al Inspectoratului Şcolar Judeţean Hunedoara Alexandru Lăutaru, fostul director al Termocentralei Mintia Tiberiu Mircea Borca, primarul comunei Baru Daniel Răducanu, Constantin Brânduşe şi fostul director Termoelectrica Florin Mârza.

Până în prezent, aceştia sunt candidaţii anunţaţi în mod oficial de PDL pentru colegii, însă pe listă a figurat şi secretarul general al Camerei Deputaţilor, Gheorghe Barbu. Marţi însă, Gheorghe Barbu a fost ales de plenul Parlamentului drept membru în Comitetul de reglementare al ANRE, pentru un mandat de 5 ani. Ca urmare, el a demisionat din funcţia de secretar general al Camerei Deputaţilor şi nu va mai candida la alegerile parlamentare.

"Mi-am retras intenţia de a candida pentru un post de parlamentar deoarece nu ar fi compatibil cu funcţia pentru care am fost numit acum", a declarat Gheorghe Barbu.

Reprezentanţii PDL Hunedoara spun că vor nominaliza un alt candidat în locul lui Barbu săptămâna viitoare. Surse politice afirmă că Gheorghe Barbu ar putea fi înlocuit cu un alt membru PDL, unul dintre directorii Spitalului de Neuropsihiatrie din Zam, Nicu Ştefan. Aceleaşi surse spun că primarul din Baru, Daniel Răducanu, ar putea fi înlocuit cu un reprezentant al Noii Republici, însă negocierile din ARD nu au fost încă finalizate.

 

Actualii parlamentari vor noi mandate, în competiţie intră şi o fostă campioană mondială la atletism

Pentru Senat, în Colegiul 1 Valea Jiului, candidatul USL, senatorul PSD Cosmin Nicula, îl înfruntă pe fostul director al Termoelectrica Florin Mârza (PDL), în timp ce în Colegiul 2 Brad-Valea Mureşului-Orăştie, senatorul Dorin Păran, fost PDL, în prezent PNL, îl înfruntă pe fostul său şef de partid, preşedintele PDL Hunedoara, Dorin Gligor.

În Colegiul 3 Deva-Hunedoara-Haţeg, ministrul Muncii, deputatul Mariana Câmpeanu, va candida din partea USL pentru un mandat de senator, iar PDL încercă să câştige acelaşi mandat cu fosta campioană mondială la săritura în lungime Marieta Ilcu Răileanu.

Pentru Camera Deputaţilor, în Colegiul 1 Brad-Valea Mureşului, Laurenţiu Nistor (PSD) candidează pentru al doilea mandat şi îl are drept principal contracandidat pe fostul director al Termocentralei Mintia Tiberiu Mircea Borca (PDL), în timp ce în Colegiul 2 Orăştie-Geoagiu-Simeria secretarul de stat Natalia Intotero (PSD) candidează împotriva deputatului PDL Iosif Veniamin Blaga, care vrea al doilea mandat.

În Colegiul 3 Ţinutul Pădurenilor-Ţara Haţegului-Călan vicepreşedintele Senatului Dan Radu Ruşanu (PNL) candidează împotriva primarului comunei Baru Daniel Răducanu (PDL).

În Colegiul 4 Lupeni-Vulcan-Uricani, deputatul Cornel-Cristian Resmeriţă (PSD) îl înfruntă pe Constantin Brânduşe, fost candidat la Primăria Lupeni, iar în Colegiul 5 Petroşani-Petrila-Aninoasa fostul deputat din perioada 2000-2004 Ioan Rus (PSD) candidează împotriva fostului şef al ISJ Hunedoara Alexandru Lăutaru (PDL). Un alt candidat important în acest colegiu este deputatul Monica Iacob-Ridzi, care a demisionat din PDL şi vrea să obţină un nou mandat ca reprezentant al PPDD.

În Colegiul 6 Deva-Cârjiţi, deputatul PNL Bogdan Radu Ţîmpău îl înfruntă în alegeri pe fostul său preşedinte de partid şi fost primar al Devei Mircia Muntean, care candidează din partea PDL, în timp ce în Colegiul 7 Hunedoara, ARD urmează să anunţe cine va candida împotriva conferenţiarului universitar Eleonora Carmen Hărău (PNL).

 

Ministrul Muncii va înfrunta, pentru Senat, o fostă campioană mondială la săritura în lungime

Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, are 63 de ani şi este parlamentar de Hunedoara din luna decembrie 2010, când a câştigat mandatul de deputat rămas vacant în Colegiul 3 Ţinutul Pădurenilor-Ţara Haţegului-Călan în urma decesului lui Ioan Timiş.

Câmpeanu va candida din partea USL pentru un mandat de senator în Colegiul 3 Deva-Hunedoara-Haţeg, iar vicepreşedintele Senatului Dan Radu Ruşanu, care a câştiga mandatul în acel colegiu, va intra în cursa pentru un mandat de deputat în Colegiul 3 Ţinutul Pădurenilor-Ţara Haţegului-Călan. Practic, cei doi au făcut rocadă între colegii.

"A fost o înţelegere amiabilă între cei doi şi cu acordul organizaţiei judeţene a PNL", a declarat preşedintele PNL Hunedoara, Mircea Moloţ.

În actualul mandat, Câmpeanu a avut 11 iniţiative legislative, 41 de luări de cuvânt în plen, 30 de interpelări şi a semnat şase moţiuni de cenzură. De câteva luni, este ministru al Muncii în Guvernul Ponta.

"Voi candida pentru un nou mandat de parlamentar, de senator de această dată, în cel mai mare colegiu din judeţul Hunedoara. Am luat acestă decizie pentru că în zonă, fostă monoindustrială, trăiesc foarte mulţi pensionari care au lucrat în siderurgie şi care au nevoie de legi privind asistenţa socială, iar eu am lucrat o bună perioadă din viaţa mea în sistemul asigurărilor sociale şi am experienţa necesară să promovez astfel de legi", a declarat Mariana Câmpeanu.

Ea o va înfrunta, în cursa pentru mandatul de senator, pe fosta campioană mondială la săritura în lungime Marieta Ilcu Răileanu.

Potrivit declaraţiei de avere, Mariana Câmpeanu şi soţul său deţin două apartamente în Bucureşti, unul cumpărat în anul 1996 şi altul moştenit în 2005 şi o casă de vacanţă în Merei, judeţul Buzău. Soţul Marianei Câmpeanu a mai moştenit un apartament în Bucureşti în anul 2007. Familia Câmpeanu a vândut în 2011 un autoturism de 7.500 de euro. Familia ministrului Muncii deţine în conturi şi sub formă de depozite bancare aproape 200.000 de lei şi 5.000 de euro şi este înscrisă la un fond de pensii privat unde a cotizat 7.300 de lei.

Familia Câmpeanu deţine 200 de acţiuni la BRD care valorează 2.000 de lei, părţi sociale într-o firmă, de aproximativ 200 de lei, şi are de recuperat un împrumut de 15.000 de lei oferit unei persoane fizice. De asemenea, familia Câmpeanu a terminat de restituit în luna august 2012 un împumut de 9.500 de euro contractat în 2007. Pe lângă cei peste 60.000 de lei obţinuţi ca indemnizaţie de la Camera Deputaţilor, în ultimul an fiscal Mariana Câmpeanu a încasat aproape 25.000 de lei pensie.

 

Marieta Ilcu Răileanu - fostă campioană, al cărei nume a fost legat de trimiterea unor membri PDL în tabere pentru tineri defavorizaţi

Fosta campionă mondială la săritura în lungime Marieta Ilcu Răileanu a fost desemnată de PDL să candideze pentru un mandat de senator în Colegiul 3 Deva-Hunedoara-Haţeg.

Ea a practicat atletismul timp de 21 de ani, din care 12 ani atletism de înaltă performanţă, la Clubul Sportiv Şcolar Hunedoara, Clubul Sportiv Cetate Deva, Clubul Spotiv Siderurgica Hunedoara. A câştigat două titluri de campioană mondială, şase medalii de argint la campionatele mondiale şi europene, s-a clasat de patru ori în finala Grand Prix IAAF şi a înregistrat patru recorduri naţionale, dintre care două în aer liber: unul la ştafetă 4 x 100 în 1985 şi altul la 100 de metri în anul 1988 şi două recorduri în sală. Are peste 30 de titluri de campioană naţională.

În anul 2005, sprijinită de PDL, a devenit director al Direcţiei pentru Tineret şi Sport a judeţului Hunedoara, iar în 2009 a fost schimbată din funcţie. A obţinut în instanţă repunerea în funcţie şi a revenit la conducerea Direcţiei de Sport după câteva luni. În prezent, ea ocupă funcţia de director adjunct al instituţiei.

Anul trecut, în presa locală, numele său a fost legat de trimiterea unor membri PDL, prin Direcţia de Sport, în tabere cu caracter social, pentru tinerii cu dificultăţi financiare. Potrivit Ziarului Hunedoreanului, o bună parte din cei care au plecat în tabere prin DJTS în anul 2011 erau membri ai PDL, salariaţi, patroni sau lideri politici în devenire:

"Din cele 6.000 de locuri vacante pentru litoral, judeţul Hunedoara a primit 160. Printre cei mai oropsiţi copilaşi ai judeţului care au ajuns în tabără gratuită la Costineşti se află Radu Popoviciu, şeful biroului parlamentar al deputatului PDL Viorel Arion (fost deputat, în prezent primarul Hunedoarei - n.r.), precum şi alte trei angajate ale parlamentarului: Luiza Ţârlea, Corina Duduia şi Simona Tătaru. «Beizadelele» politice ale deputatului au stat şase zile pe litoral, cu casă şi masă plătite din banii publici. Lor li se adaugă doi salariaţi de la Direcţia Judeţeană de Statistică Hunedoara (Cosmin Mitroi şi Adelina Plic), preşedintele Organizaţiei de Tineret (OT) PDL Simeria, Valentin Asan (patron), şi Marcela Danciu, tot de la PDL Simeria. Lor li se alătură Aniela Marin, consilier la DTS, membru PDL".

 

Dan Radu Ruşanu, cel mai bogat parlamentar de Hunedoara, vrea al patrulea mandat

Vicepreşedintele Senatului Dan Radu Ruşanu, în vârstă de 62 de ani, este de departe cel mai bogat demnitar care reprezintă judeţul Hunedoara în Parlament, el având acţiuni sau părţi sociale la cinci firme.

Potrivit declaraţiei de avere a senatorului, care nu diferă mult de la un an la altul în ceea ce priveşte proprietăţile, cea mai mare parte a averii a fost moştenită de soţia sa, Anca. Din 1997 şi până în 2007, aceasta a moştenit 196,6 hectare de teren agricol intravilan, forestier şi livadă, situate în judeţele Braşov, Argeş şi Ilfov. La toate acestea se adaugă bijuterii, statuete şi tablouri având o valoare de 55.100 de euro.

În schimb, Dan Radu Ruşanu a moştenit şi el un hectar de teren agricol intravilan în localitatea Putinei din judeţul Teleorman. Dacă la începutul mandatului, în 2008, Ruşanu deţinea acţiuni sau părţi sociale în valoare de aproape 600.000 de lei în nouă firme, anul 2012 îl găseşte pe senator cu acţiuni sau părţi sociale la cinci firme a căror valoare se apropie de aceeaşi sumă, însă, în plus, are conturi şi depozite bancare de aproape un milion de lei deschise în 2011 şi 2012.

Veniturile familiei Ruşanu în ultimul an fiscal sunt substanţiale. Pe lângă salariul de senator de peste 55.000 de lei, Dan Radu Ruşanu a încasat şi aproape 7.500 de lei de la Camera Auditorilor Financiari din România, iar soţia sa, pe lângă salariul de director şi preşedinte de Consiliu de Administraţie de aproape 31.000 de lei, a încasat şi dividende de peste 950.000 de lei şi 5.000 de euro pentru o livadă pe care familia o deţine în judeţul Argeş şi 10.000 de lei pentru o păşune. De asemenea, în conturile soţiei senatorului Ruşanu au intrat în ultimul an fiscal sub formă de subvenţie APIA 80.000 de lei.

Senatorul PNL Dan Radu Ruşanu a transferat, în luna aprilie 2010, 31,14 la sută din acţiunile firmei hoteliere International Sinaia (INTE), de la Romtur International Bucureşti, societate pe care o controlează, uneia dintre fiicele sale, Ana Rucsandra Ruşanu.

Tranzacţia a fost realizată pe piaţa Rasdaq, la preţul de 0,9 lei/acţiune, respectiv cu 28,57% peste cotaţia de referinţă. La acest preţ, firma International Sinaia avea o capitalizare de 30,5 milioane de lei. Operaţiunea a fost realizată prin intermediul firmei de brokeraj Delta Valori Mobiliare Bucureşti, potrivit raportărilor transmise bursei după închiderea şedinţei de tranzacţionare. În acţionariatul firmei hoteliere se mai regăseau în 2010 două societăţi deţinute de senatorul PNL, respectiv Cereal Com Import Export şi Radan 2000, ambele din Bucureşti. Prin cele două societăţi, Ruşanu controla 28,68% din titlurile International Sinaia.

Totodată, una dintre fiicele sale, Dana-Maria Anastase-Ruşanu avea 10,66% din acţiunile firmei din Sinaia, în nume propriu, iar prin societatea Cont Bucureşti deţinea 15,47%. Astfel, senatorul PNL controla direct şi indirect împreună cu cele două fiice aproape 86% din acţiunile International Sinaia. International Sinaia avea atunci un capital social de 3,3 milioane lei, divizat în 33,9 milioane de acţiuni cu o valoare nominală de 0,1 lei. Firma avea în portofoliu hotelul International Sinaia, vilele Bistriţa, Stejarul, Frasin, motelul şi campingul Izvorul Rece.

Tot în anul 2009, numele lui Ruşanu a fost legat de un scandal cu Universitatea "Spiru Haret", scoasă în afara legii de Ministerul Educaţiei. O serie de anchete ale jurnaliştilor de la Gândul au scos la iveală faptul că senatorul PNL Dan Radu Ruşanu, fiul rectorului-preşedinte Bondrea şi totodată prorectorul Aurelian Bondrea, precum şi prorectorul Manuela Epure făceau parte dintre cei 35 de profesori universitari "unşi" în mod ilegal de Universitatea "Spiru Haret" (USH).

"La aceştia se adaugă alţi 57 de conferenţiari pe care universitatea scoasă în afara legii de Ministerul Educaţiei i-a promovat cu de la sine putere pe scara academică, fără a mai trimite Consiliului de Atestare a Titlurilor Universitare (CNADTCU) dosarele care să confirme activitatea ştiinţifică a pseudo-profesorilor", scria Gândul în vara anului 2009.

În septembrie 2009, Dan Radu Ruşanu a dat-o în judecată pe Lavinia Şandru după ce liderul PIN a afirmat, în urmă cu aproape trei ani, că acesta s-ar afla în centrul unui grup de interese şi că ar fi plasat oameni în diferite posturi creând "o caracatiţă financiară". Pentru aceste afirmaţii considerate de parlamentar calomnioase, Ruşanu a cerut atunci o despăgubire simbolică de un leu. Procesul a fost strămutat la Judecătoria Sfântu Gheorghe de la Slatina, iar printre martorii citaţi au fost liderul PNL, Crin Antonescu, şi fostul premier Călin Popescu Tăriceanu.

Dan Radu Ruşanu încearcă să obţină al patrulea mandat consecutiv de parlamentar de Hunedoara. A intrat în Parlament în 2000, fiind de două ori deputat şi o dată senator. Dan Radu Ruşanu se află pe locul cinci în topul parlamentarilor cu cea mai mică prezenţă nominală la voturile finale în Senat, respectiv Camera Deputaţilor, dat publicităţii în 5 octombrie 2012 de Institutul pentru Politici Publice.

Acum doreşte să revină în camera inferioară a Parlamentului. Potrivit programului său politic, el doreşte ca în mandatul de deputat să propună iniţiative legislative legate de domeniul energetic.

Principalul său contracandidat este primarul PDL al comunei Baru, Daniel Răducanu.

Răducanu a candidat şi în 2010 pentru acest mandat, rămas vacant după ce deputatul Ioan Timiş a murit, însă atunci a pierdut cu 1.399 de voturi în faţa actualului ministru al Muncii Mariana Câmpeanu. În 2010, Daniel Răducanu a trecut de la PNL la PDL, a demisionat din funcţia de primar, pentru a putea candida la Camera Deputaţilor, iar după ce a pierdut alegerile a candidat din nou şi a recâştigat funcţia de primar al comunei Baru.

La alegerile de atunci pentru Primărie, numele lui Răducanu a fost legat de o anchetă desfăşurată de Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Hunedoara, după ce mai mulţi elevi şi preşcolari din satul hunedorean Livadea au participat la o acţiune electorală a PDL în comuna Baru. Atunci, mai mulţi elevi şi preşcolari au fost duşi în faţa Căminului Cultural din satul Livadea, comuna Baru, pentru a boicota un miting electoral al PNL. Copiii au strigat "Hoţii" şi lozinci în favoarea candidatului PDL la Primărie, Daniel Răducanu, apoi au încheiat acţiunea printr-un marş prin localitate. Până la urmă, ISJ a concluzionat că mitingul a avut loc în afara orelor de şcoală. Daniel Răducanu a susţinut atunci că nu a coordonat şi nu a participat la acţiunea electorală de la Livadea.

 

Deputatul Dorin Păran, trecut de la PDL la PNL, spune că şi-a respectat jumătate din promisiuni şi că mai vrea un mandat ca să le ducă la bun sfârşit

Parlamentarul hunedorean Dorin Păran, în vârstă de 54 de ani, candidează pentru al doilea mandat de senator în Colegiul 2. În primăvara acestui an, Păran a părăsit PDL şi s-a înscris în PNL, fiind unul dintre parlamentarii care au votat moţiunea care a dus la căderea Guvernului Ungureanu.

Ca senator, Dorin Păran a avut 29 de iniţiative legislative, semnate alături de alţi colegi de-ai săi. A vorbit de 63 de ori în plen, a formulat o singură interpelare şi a făcut 55 de declaraţii politice. Este membru al Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital şi al Comisiei pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală.

Păran consideră că a reuşit să pună în practică "unul şi jumătate" dintre proiectele promise în campania electorală în urma căreia a câştigat mandatul şi speră că va fi votat din nou pentru a duce la bun sfârşit ce şi-a propus.

"Am ajuns în faţa alegătorilor cu trei mari proiecte. Unul dintre ele a fost începerea lucrărilor la porţiunea de autostradă care străbate judeţul Hunedoara. Din 2006 intrase pe finanţare ISPA şi, din cauza tergiversărilor, până în 2008 nu s-a făcut nimic. Am făcut lobby, am insistat la ministere şi lucrările sunt acum aproape gata. În noiembrie va fi dată în folosinţă prima parte, la termen, iar a doua porţine ar trebui să fie gata până în martie anul viitor, însă va fi gata înainte de termen. Al doilea proiect a fost legat de înfiinţarea de locuri de muncă prin redeschiderea mineritului în zona Brad-Certej. Asta e doar pe jumătate realizată, pentru că noul ministru a cerut retragerea autorizaţiei de mediu şi acum se judecă în instanţă.

Cel de-al treilea proiect vizează înregistrarea gratuită a terenurilor private ale cetăţenilor din zonele rurale. Pentru că sunt în evidenţele primăriilor aceste terenuri, oamenii plătesc impozite şi taxe pentru ele, însă dacă vor să le vândă nu pot dacă nu sunt intabulate. Fiind bătrâni, nu le mai pot folosi, de vândut nu le pot vinde, aşa că stau nelucrate. Am făcut intervenţii la Ministerul Agriculturii şi s-au efectuat calcule şi este nevoie de 100-150 de milioane de euro pentru toată ţara. Trebuie găsită sursa de finanţare şi eu am de gând să aduc dezbaterii Parlamentului un astfel de proiect şi sper ca alegătorii să mă ajute ca să pot face acest lucru într-un nou mandat", a susţinut Păran.

Senatorul vorbeşte despre terenuri în cunoştinţă de cauză, el deţinând peste 10 hectare de teren agricol forestier şi intravilan, împreună cu soţia, soacra, mama sau sora sa, toate moştenite înainte să intre în Parlament. Terenurile, două apartamente şi o casă, plus un spaţiu compercial în Deva, deţinute împreună cu soţia, şi două case la ţară moştenite împreună cu rudele sale sau ale soţiei figurează pe declaraţia de avere depusă în 2008, la intrarea în Senat.

Tot atunci, Păran a declarat o autoutilitară Dacia pickup şi două autoturisme, un depozit bancar de 5.000 de euro şi un credit de 20.000 de euro contractat în 2006 şi scadent în 2021. Faţă de declaraţia de avere de la începutul mandatului, cea din 2012 arată că senatorul şi-a lichidat creditul, a obţinut un apartament în Deva în urma unui contract de întreţinere aflat în derulare şi are în plus două depozite bancare de 20.000 de lei şi 10.000 de dolari deschise în 2009. În ultimul an fiscal, Păran a încasat de la Senat peste 50.000 de lei, la care se adugă salariul soţiei, de 5.000 de lei, şi 20.000 de lei încasaţi din chirii.

Acum, el îl va înfrunta în alegeri pe fostul său şef de partid, liderul PDL Hunedoara Dorin Gligor.

Dorin Gligor are 46 de ani şi este preşedintele PDL Hunedoara, fiind membru al acestui partid încă de la formarea sa în judeţ. Din 1999 şi până în 2009, a fost preşedintele PDL Brad, iar în martie 2009 a devenit subprefect al judeţului Hunedoara. După câteva luni, a fost numit prefect de Hunedoara, funcţie pe care a deţinut-o timp de patru luni, ulterior redevenind subprefect. El a demisionat din funcţia de subprefect în martie 2011, pentru a putea candida la şefia PDL Hunedoara. Fost candidat la Primăria municipiului Deva, Gligor a fost învins la o diferenţă de aproape 30 de procente de actualul primar al oraşului.

 

Deputatul Nistor, al cărui chip apare pictat într-o biserică, vrea al doilea mandat

Un alt deputat USL, Laurenţiu Nistor (PSD), candidează pentru al doilea mandat în Colegiul 1 Brad-Valea Mureşului, unde îl are drept principal contracandidat pe fostul director al Termocentralei Mintia, Tiberiu Mircea Borca (PDL).

Pe site-ul Camerei Deputaţilor, în dreptul lui Laurenţiu Nistor sunt consemnate 12 moţiuni de cenzură, 10 întrebări şi interpelări, dar şi 41 de iniţiative legislative, mare parte dintre ele respinse definitiv.

Nistor a ajuns subiect de glume după ce chipul său a fost pictat pe pereţii bisericii din satul Bejan. Sub chipul său stă scris "Domnul Laurenţiu Nistor, 1990-2008, primarul comunei, din 2008 deputat". Nistor mai este cunoscut ca fiind cel mai longeviv primar din judeţul Hunedoara, el reuşind să ocupe, din anul 1990 şi până în 2008, fără întrerupere, funcţia de primar al comunei Şoimuş, localitate situată la aproximativ 10 kilometri de municipiul Deva. La alegerile locale din anul 2000, la Primăria Şoimuş s-a înregistrat o premieră pentru administraţia locală, deoarece atât primarul, cât şi viceprimarul şi consilierii locali au reprezentat acelaşi partid: PDSR. La alegerile parlamentare din anul 2008, Laurenţiu Nistor a renunţat la funcţia de primar şi a decis să candideze pentru postul de deputat din Colegiul 1 Brad-Valea Mureşului, el câştigând alegerile ca membru al PSD.

Laurenţiu Nistor este născut în 29 iunie 1951, în satul Târnăviţa, comuna Brănişca, judeţul Hunedoara. Este căsătorit şi tatăl a doi copii.

Din septembrie 2010, Laurenţiu Nistor a devenit preşedinte al filialei judeţene PSD.

În 2008, când a devenit deputat, Laurenţiu Nistor a trecut în declaraţia de avere peste cinci hectare de teren agricol şi forestier în localităţi din comuna Şoimuş, unde a fost primar, un apartament în Deva, un autoturism cumpărat în 2007, conturi şi depozite bancare care depăşesc suma de 110.000 de lei, 5.000 de euro şi 2.300 de dolari.

După patru ani în Parlament, el are în plus 3,6 hectare de teren agricol şi forestier, o casă cu anexe, moştenite de soţia sa în 2009, şi o maşină. Conturile, depozitele bancare şi banii s-au înmulţit, fiind vorba despre peste 378.000 de lei, 5.916 euro şi 2.410 dolari. În ultimul an fiscal, Nistor a încasat de la Camera Deputaţilor peste 60.000 de lei, 17.000 de lei a obţinut ca producător agricol şi 296.000 de lei sub formă de dividende de la două firme la care deţine acţiuni. La veniturile familiei se adaugă aproape 72.000 de lei câştigaţi de soţie, ca subinginer, de la două firme şi de la o companie pentru care a încheiat poliţe de asigurări.

Principalul contracandidat al lui Nistor este fostul director al Termocentralei Mintia, preşedintele PDL Deva Tiberiu Mircea Borca.

Borca a devenit cunoscut în Deva în septembrie 2011, cu câteva luni înainte de campania electorală pentru locale, unde el a fost într-un final pe lista de consilieri locali, după ce, potrivit presei locale, în Deva au fost împărţite bilete portocalii pe care era scris "Reuşim împreună, Tiberiu Mircea Borca, preşedinte PDL Deva". Cu acele bilete devenii au primit a doua zi câte doi mici şi o bere de la un cort amplasat de PDL la "Festivalul Toamnei".

 

Liderul TNL Hunedoara va candida împotriva fostului primar din Deva Mircia Muntean

Deputatul PNL Bogdan Radu Ţîmpău, în vârstă de 35 de ani, va candida din partea USL pentru un nou mandat în colegiul pe care l-a câştigat în 2008, Colegiul 6 Deva-Cârjiţi.

Potrivit site-ului Camerei Deputaţilor, pe parcursul mandatului de deputat a avut, de departe, cele mai multe întrebări şi interpelări dintre toţi membrii Parlamentului care reprezintă judeţul Hunedoara - 91 şi tot atâtea intervenţii în plen. De asemenea, a avut 84 de declaraţii politice, dar şi 17 iniţiative legislative.

În plan politic, preşedintele TNL Hunedoara, Bogdan Radu Ţîmpău, a făcut parte din echipa care l-a sprijinit pe Mircea Ioan Moloţ la şefia organizaţiei judeţene a PNL, în detrimentul fostului primar al Devei Mircia Muntean.

Acum, Ţîmpău candidează pentru un nou mandat, iar cel cu care va intra în competiţie este tocmai Mircia Muntean, trecut între timp pe la UNPR, ulterior PDL. Deputatul PNL consideră că activitatea sa din Parlament îi va determina pe alegători să îl voteze pentru un nou mandat.

"Sper ca activitatea mea de până acum să-i convingă pe oameni că merit să mă voteze încă o dată. Eu sunt economist de meserie, iar majoritatea proiectelor mele sunt pe domeniul la care mă pricep cel mai bine. În primul rând, pregătesc câteva iniţiative legate de crearea de locuri de muncă. Vreau să rescriu un proiect de lege care nu a avut susţinere cât am fost în opoziţie, prin care toate firmele din România să emită facturi cu tarife în lei.

Facturile emise în monedă străină pun preţ pe devalorizarea leului şi firmele care emit facturi în România ar trebui să mizeze pe moneda naţională. Am şi un proiect pentru Deva şi împreună cu primarul Devei şi preşedintele CJ Hunedoara vom face tot posibilul ca să existe finanţare pentru Cetatea Devei. În felul acesta încurajăm turiştii să ajungă în zonă, să consume şi să prospere cei care activează în turism", a declarat Bogdan Ţîmpău.

Potrivit declaraţiilor sale de avere, Ţîmpău este cel mai modest deputat de Hunedoara. El deţine, împreună cu soţia, un apartament moştenit, un teren de peste 200 de metri pătraţi în Deva, un spaţiu comercial de 180 de metri pătraţi care îi aduce o chirie anuală de 9.600 de lei şi bijuterii în valoare de 18.000 de lei. În ultimul an fiscal, el a încasat din indemnizaţia de parlamentar 50.000 de lei, în ultima declaraţie de avere mai figurând şi 9.600 de lei din indemnizaţia încasată de soţia sa, aflată în concendiu de maternitate.

 

Mircia Muntean - de la PNL la PDL, via UNPR, candidat al ARD în pofida dosarului privind traficul cu maşini de lux

Fostul primar al Devei Mircia Muntean va intra în bătălia electorală din partea PDL, în Alianţa România Dreaptă, cel puţin aşa susţine preşedintele PDL Hunedoara, Dorin Gligor, deşi potrivit codului etic, nu pot fi candidaţi din partea ARD cei care au fost condamnaţi definitiv sau trimişi în judecată şi cei în privinţa cărora există indicii temeinice că ar fi săvârşit infracţiuni.

Mircia Muntean este trimis în judecată într-un dosar penal pentru infracţiuni la regimul vamal şi trafic cu maşini de lux, aflat din 2005 pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti. Procurorii au încheiat cercetările în anul 2003, iar dosarul a intrat pe rolul instanţei de judecată un an mai târziu. În februarie 2005 a fost reluat, sub un alt număr de înregistrare, la Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, unde se află şi acum.

În vârstă de 48 de ani, Mircia Muntean este de profesie inginer şi a avut patru mandate consecutive de primar al municipiului Deva. Toate cele patru mandate le-a câştigat în calitate de candidat PNL, partid al cărui lider local a fost până în urmă cu doi ani. Mircia Muntean s-au luptat, în anul 2010, pentru şefia PNL Hunedoara, câştigător fiind Mircea Moloţ, preşedintele CJ Hunedoara, care l-a înlocuit atunci la conducerea filialei, iar anul trecut l-a exclus din partid.

Dat afară din PNL, Mircia Muntean s-a înscris în UNPR şi, la scurt timp, şi-a depus candidatura la şefia CJ Hunedoara, din partea USP. A pierdut alegerile, şi la scurt timp şi-a dat demisia din UNPR, iar acum candidează pentru un mandat de deputat din partea PDL.

Potrivit declaraţiei de avere, Mircia Muntean şi soţia sa, Livia, deţin 1,2 hectare de teren intravilan şi extravilan, două apartamente în Deva, dintre care unul de 139.000 de lei, cumpărat cu credit bancar în 2006 şi pentru care trebuie să plătească rate până în 2025. De asemenea, fostul primar mai are o datorie la bancă, un card de credit cu o descoperire de 30.000 de euro.

 

Femeie de afaceri desemnată candidat USL la o zi după înscrierea în PNL

În Colegiul 7, candidatul din partea USL este Eleonora Carmen Hărău, în timp ce ARD va anunţa săptămâna viitoare cine îl va înlocui, în postura de candidat, pe Gheorghe Barbu, care a renunţat la această intenţie după ce a fost votat membru al Comitetului de reglementare al ANRE.

Femeie de afaceri şi conferenţiar universitar, Eleonora Carmen Hărău, în vârstă de 52 de ani, a reuşit o premieră naţională privind nominalizarea sa drept candidat în Colegiul 7 Hunedoara. La 24 de ore după ce s-a înscris în PNL, a fost votată în unanimitate de către Biroul Judeţean al acestei formaţiuni politice drept candidat la un post de deputat.

Grupul de firme pe care Carmen Hărău îl conduce împreună cu soţul său derulează afaceri în industria confecţiilor metalice, construcţii, media, servicii de întreţinere zone verzi şi salubrizare, fiind cel mai mare investitor din zonă şi având peste 700 de angajaţi.

 

Deputatul Iosif Blaga împarte apartamentul cu fiica, are o rulotă la mâna a doua şi nu ar vota pentru legalizarea căsătoriilor persoanelor de acelaşi sex

Candidatul PDL în Colegiul 2 Orăştie-Geoagiu-Simeria, Iosif Veniamin Blaga, vrea al doilea mandat de parlamentar.

După ce, în luna iunie, a anunţat în plenul Camerei Deputaţilor că părăseşte PDL şi se alătură grupului PSD, deputatul Iosif Veniamin Blaga a revenit asupra deciziei în luna iulie, iar acum se află din nou pe lista PDL de candidaţi.

Potrivit site-ului Camerei Deputaţilor, Blaga a avut, împreună cu alţi colegi parlamentari, 25 de iniţiative legislative, din care şapte au fost respinse definitiv, altele sunt la comisii sau la Senat. A interpelat de trei ori Guvernul, în privinţa apei termale din Geoagiu Băi, turnătoria din fontă ductilă de la Uzina Mecanică din Orăştie şi a patrimoniului naţional.

Inginer chimist de meserie, după ce a lucrat ca cercetător ştiinţific la Întreprinderea Chimică Orăştie, Blaga a candidat pentru funcţia de primar şi a câştigat primul mandat în 1990. Blaga a fost, cu întrerupere, primar al municipiului Orăştie timp de 14 ani. În 2008, devine deputat de Hunedoara.

Potrivit declaraţiei de avere, Blaga deţine mai puţin de un hectar de teren arabil, un apartament de 61 de metri pătraţi în Orăştie, pe care l-a cumpărat pe numele său şi al fiicei sale, un autoturism, o maşină de teren şi o rulotă, toate cumpărate la mâna a doua.

Blaga consideră că activitatea sa în Parlament îi va convinge pe oameni să îl voteze încă o dată.

"Am folosit armele de care dispune un parlamentar pentru a-mi face datoria faţă de cei care m-au votat. Am avut iniţiative legislative, interpelări şi declaraţii politice. Unele inţiative s-au transformat în legi, mai ales cele care vizează drepturile persoanelor cu handicap. Sunt alte iniţiative care stagnează din cauza unor piedici. Am făcut şi lobby pentru ca unele primării din zona Orăştie şi din judeţul Hunedoara să obţină sume de bani pentru proiecte începute, care altfel stagnau. Sper ca munca mea să-i convingă pe oameni că merit un nou mandat.

O să încerc să determin schimbarea regulamentelor Camerei Deputaţilor pentru că eu consider că interpelările şi declaraţiile politice nu sunt arme suficiente şi consider că ar trebui ca un senator sau un deputat să instituie o comisie de anchetă atunci când e cazul. Cu un singur lucru nu o să fiu de acord ca şi parlamentar. Nu o să votez niciodată un proiect care să legalizeze căsătoriile între persoane de acelaşi sex. Consider că încalcă dogmele creştine şi nu o să votez o lege legată de homosexualitate", a declarat Blaga.

În acelaşi colegiu, din partea USL candidează secretarul de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni Natalia Intotero (PSD), în vârstă de 37 de ani.

În anul 2009, pe vremea când fusese numită secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe, Natalia Intotero, într-un interviu acordat pentru Gardianul, nu a reacţionat la o întrebare referitoare la "preşedintele" Suediei, comportându-se, potrivit jurnalistului care a stat de vorbă cu ea atunci, ca şi cum suedezii ar avea într-adevăr preşedinte.

Contactată telefonic de corespondentul MEDIAFAX, Natalia Intotero a refuzat să discute despre proiectele sale.

"Îmi pare rău, nu pot vorbi acum despre candidatura mea. Poate în zilele următoare", a declarat Intotero.

 

După 16 ani la PD-PDL, Monica Iacob-Ridzi vrea un nou mandat de deputat, din partea PPDD

În Valea Jiului, politicienii se luptă pentru trei colegii - două de deputaţi (4 şi 5) şi unul de senator (1) - iar toţi trei reprezentanţii acestor colegii din mandatul actual reintră în lupta electorală.

Unul dintre cei mai cunoscuţi candidaţi este Monica Iacob-Ridzi, recent înscrisă în PPDD, care va intra în cursa electorală pentru mandatul de deputat în Colegiul 5 Petroşani-Petrila-Aninoasa.

Ridzi candidează pentru a treia oară în acelaşi colegiu, care cuprinde de altfel şi oraşul său natal, Petroşani.

În vârstă de 35 de ani, deputatul face politică de la 19 ani, timp de 16 ani activând în cadrul aceleiaşi formaţiuni politice - PD, respectiv PDL. Prima funcţie deţinută a fost în perioada 1998-1999, când a devenit secretar al Biroului Permanent Local al Organizaţiei de Tineret a PD Petroşani. Un an mai târziu, devine vicepreşedinte al Biroului Permanent Local al Organizaţiei de Tineret a PD Petroşani, funcţie în care rămâne timp de doi ani.

Apoi, ea a devenit vicepreşedinte al Biroului Permanent Naţional al Organizaţiei de Tineret a PD - Departamentul de Relaţii Internaţionale, unde a activat timp de cinci ani (2001-2006), perioadă în care a fost şi preşedinte al Biroului Permanent Judeţean al Organizaţiei de Tineret a PD Hunedoara.

În luna iunie 2004, Monica Iacob-Ridzi este aleasă consilier judeţean, fiind cel mai tânăr reprezentant în CJ Hunedoara. Acolo s-a remarcat, potrivit presei locale, drept consilierul al cărui vot nu a putut fi "influenţat" de către una dintre taberele politice de la acel moment, rămânând în istoria politicii judeţene drept votul care l-a înscăunat pe Mircea Ioan Moloţ în primul său mandat de preşedinte al CJ Hunedoara, fiindcă nu a putut fi cumpărat la niciun preţ.

Mandatul de consilier judeţean i se încheie în decembrie 2004 şi devine parlamentar de Hunedoara din partea Alianţei DA, iar din 2005 intră în echipa mare a PD, fiind aleasă vicepreşedinte al Biroului Permanent Judeţean. La sfârşitul acelui an, devine observator în Parlamentul European, pentru ca un an mai târziu să fie aleasă vicepreşedinte al Comisiei de Integrare Europeană a Parlamentului României.

La 1 ianuarie 2007 a devenit membru al Parlamentului European din partea PDL.

La începutul anului 2008, Monica Iacob-Ridzi a fost aleasă, în unanimitate, preşedinte al Organizaţiei de Tineret a PDL. Ridzi a renunţat la Parlamentul European pentru a candida, în 2008, pentru un mandat de deputat din partea PDL şi a obţinut peste 54 la sută din voturile alegătorilor din colegiul uninominal 5 din judeţul Hunedoara, Petroşani-Petrila-Aninoasa. La scurt timp, a fost desemnată ministru al Tineretului şi Sportului în primul guvern Boc.

Perioada ca ministru se încheie în iunie 2009, în urma demisiei generate de scandalul "2 Mai", legat de organizarea manifestărilor Zilei Tineretului la Bucureşti şi Costineşti. Ea este acuzată de DNA, alături de alte persoane din minister, de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, fals intelectual în legătură cu fapte de corupţie în formă continuată, participaţie improprie la infracţiunea de acces fără drept la un sistem informatic, săvârşită prin încălcarea măsurilor de securitate, participaţie improprie la infracţiunea de a modifica, şterge sau deteriora date informatice, fără drept.

Curtea de Conturi contrazice însă acuzaţiile DNA. Prin decizia 10 din 27 august 2010, Curtea de Conturi, instituţie abilitată să verifice oportunitatea şi legalitatea cheltuirii banului public, arată că toate plăţile legate de evenimentele Zilei Tineretului din mai 2009 au fost făcute "fără aprobarea ordonatorului principal de credite", adică a ministrului Ridzi, care, prin rezoluţia de începere a urmăririi penale dată în august 2009 de procurorul Mariana Alexandru, a fost acuzată că, în calitate de ordonator principal de credite, a dispus efectuarea plăţilor către cele două firme (SC Artisan Consulting SRL şi SC Mark SRL), pe baza unor documente justificative întocmite cu încălcarea dispoziţiilor legale, ceea ce a avut drept rezultate plăţi pentru servicii neprestate, mai mari decât preţul de piaţă al serviciilor ori triple, pentru o singură prestaţie.

Acest dosar, aflat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a creat "furtuni declarative" în rândurile PDL, ceea ce a şi dus, în urmă cu câteva săptămâni, la demisia din partid a Monicăi Iacob-Ridzi.

Monica Iacob-Ridzi a spus, încă în timpul primei sale audieri la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după ce a fost trimisă în judecată, că nu ea a semnat ordonanţele de plată pentru suma de 60.000 de lei. Monica Iacob-Ridzi le-a explicat judecătorilor că ordonanţele de plată pentru aceşti bani, care au fost depuse la dosar, nu au fost semnate de ea, dar banii au fost totuşi alocaţi. Fostul ministru a declarat judecătorilor că, în a doua jumătate a lunii aprilie 2009, după o discuţie cu consilierul său personal Ioana Elena Vârsta, cu şeful Direcţiei Economice şi Resurse Umane din minister Paul Diaconu şi cu seful Direcţiei Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne Dan Toia, s-a pus problema externalizării gestionării acţiunii către firme private, angajaţii ministerului comunicându-i că nu mai au timp pentru a organiza evenimentele din 2 mai 2009.

Totodată, fostul ministru a afirmat că s-au alocat către direcţiile judeţene 245.000 de lei, câte 5.000 de lei/judeţ, cu excepţia a patru judeţe care au primit câte 10.000 de lei. O parte din aceşti bani nu au fost cheltuiţi şi s-au întors la bugetul ministerului. Monica Iacob-Ridzi a arătat că a cerut, după izbucnirea scandalului, un control al Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice şi un audit intern ulterior.

"La 12 mai 2009, când m-am întors de la Bruxelles, am primit sesizările din partea presei şi am solicitat ANRMAP rezultatele controlului la care am făcut referire mai sus. Împrejurarea că nu am semnat ordonanţările de plată este atestată de raportul Curţii de Conturi, întocmit ulterior, în care se specifică faptul că plăţile s-au făcut fără semnătura ordonatorului de credite, iar aceste ordonanţări nesemnate se află în materialitatea lor la dosar. În condiţiile în care eu nu am semnat ordonanţările, nu îmi explic cum direcţia de specialitate a făcut plata. Am aflat că plata s-a făcut fără semnătura mea după începerea scandalului mediatic şi atunci am dispus un audit intern", a spus fostul ministru al Tineretului şi Sportului.

Tot în 2009, anul scandalului "2 Mai" şi al demisiei din funcţia de ministru al Tineretului şi Sportului, Monica Iacob-Ridzi a rămas însărcinată.

"Aşa a vrut Dumnezeu, să ne ajute să trecem mai uşor peste toate aceste scandaluri. Eu şi soţul meu, care e în al nouălea cer, nu planificasem nimic, pur şi simplu s-a întâmplat. După opt ani de căsnicie, ne pierdusem speranţa că vom mai fi părinţi", spunea Monica Iacob Ridzi la momentul aflării veştii că va fi mamă.

În luna aprilie 2010, Monica Iacob-Ridzi a născut un băieţel, Andrei Carol. Micuţul a fost botezat în septembrie 2010, la cea mai mare biserică ortodoxă din municipiul Petroşani.

Monica Iacob-Ridzi s-a căsătorit cu Tiberiu Iacob în urmă cu 11 ani. Soţul fostului ministru al Tineretului şi Sportului este primar al municipiului Petroşani, acesta aflându-se la al doilea mandat consecutiv în fruntea comunităţii.

 

Contracandidaţii lui Ridzi - fostul şef de la Inspectoratul Şcolar şi un fost deputat care consideră că Năstase e unul dintre marii politicieni ai ţării

Contracandidatul direct al Monicăi Iacob-Ridzi este preşedintele PSD Petroşani, Ioan Rus, care a candidat şi împotriva soţului deputatului la alegerile locale din iunie 2012, când a pierdut duelul direct cu 26 de procente.

Rus a mai fost parlamentar în perioada guvernării Adrian Năstase, politician pe care îl admiră de altfel.

Potrivit unor declaraţii ale lui Rus din presa hunedoreană, Adrian Năstase e un exemplu, un lider în rândul PSD şi consideră că nu merita ce i s-a întâmplat.

"Eu, atunci când am fost deputat, Adrian Năstase era prim-ministru şi toată lumea recunoaşte că a fost cel mai bun premier al României după Revoluţie. Când ocupa această funcţie, nu puteai să te duci, ca ministru sau ca secretar de stat, la dânsul, cu probleme minore, aleatoare. Nu puteai să te prezinţi în şedinţele de Guvern, care atunci erau toate publice, cu lecţia neînvăţată sau cu o bâjbâială de azi pe mâine. Vă spun că Năstase e o figură marcantă, unul dintre marii oameni politici ai României şi probabil că, atunci când avem oameni buni, încercăm să-i trecem în cealaltă extremă", declara Ioan Rus presei locale.

Un alt candidat în acest colegiu este fostul inspector şef al Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Hunedoara Alexandru Lăutaru, în prezent profesor de matematică la Colegiul "Mihai Eminescu" din Petroşani. Lăutaru, membru PDL, va candida pe listele ARD. Din luna iunie a acestui an, el este consilier local din partea USP (alianţa formată pentru scrutinul local la nivelul judeţului Hunedoara între PDL şi UNPR).

 

Resmeriţă, fiul primarului din Lupeni, îl înfruntă pe contracandidatul tatălui de la locale

În Colegiul 4, favoritul la câştigarea unui nou mandat este deputatul Cornel-Cristian Resmeriţă, fiul primarului PSD din Lupeni Cornel Resmeriţă.

Resmeriţă s-a născut în 26 ianuarie 1980 şi este profesor de fizică, având şi un master în fizica materialelor cristaline.

În perioada 2003-2008, el a fost vicepreşedinte al PSD Lupeni, iar între 2007-2008 a ajuns vicepreşedinte al PSD Hunedoara. Resmeriţă a fost şi consilier local în Lupeni, localitate a cărei Primărie este condusă de peste 12 ani de tatăl său, Cornel Resmeriţă.

A ajuns în Parlamentul României în anul 2008, după ce şi-a adjudecat colegiul Vulcan-Lupeni-Uricani, obţinând 49,96 la sută din voturi.

Acum, Resmeriţă se luptă cu contracandidatul tatălui său de la alegerile locale Constantin Brânduşe (PDL), care se autocaracterizează pe o reţea de socializare drept un politician cu orientare liberală.

De altfel, Brânduşe a fost preşedintele PNL Lupeni, formaţiune politică pe care a părăsit-o la momentul oficializării Uniunii Social Liberale din Lupeni, când Brânduşe a refuzat să semneze protocolul de colaborare cu omologul său de la PSD, Cornel Resmeriţă, tatăl deputatului în funcţie şi primar al municipiului Lupeni.

Brânduşe s-a născut la 11 noiembrie 1960 şi a avut un parcurs politic zbuciumat. După ce a fost consilier local la Lupeni, din partea PNL, a părăsit acest partid pentru a trece la PDL, în vederea alegerilor locale din iunie 2012. Însă, înaintea scrutinului, a plecat şi din PDL, spunând că nu a semnat nicio adeziune la această formaţiune, candidând la locale ca independent. El a "revenit" în tabăra PDL în urmă cu aproximativ o lună.

Potrivit presei locale, Brânduşe a trecut, înainte de 2005, pe la APR, PSD, iar în 2005 a intrat în PDL. În 2006 a fost membru PC, în 2007 a trecut la PNL, iar 2012 îl găseşte din nou în PDL.

 

Senatorul Nicula, în competiţie cu un energetician

Pentru colegiul de Senat din Valea Jiului USL îl are drept candidat pe reprezentantul PSD Cosmin Nicula.

Nicula s-a născut în 25 ianuarie 1973, în localitatea Simeria, şi speră să obţină încă un mandat de senator, după ce în 2008 şi-a adjudecat colegiul din Valea Jiului obţinând 44,55 procente, devansându-i pe Gheorghe Barbu (PDL) care a obţinut 33,34 din voturi şi liberalul Alin Simota, care a strâns 14,59 la sută din sufragii.

Din 2000 până în 2003 a fost consilier local la Deva, între 2002 şi 2003 el a fost şi director general al Direcţiei Generale pentu Protecţia Drepturilor Copilului Hunedoara, iar între 2003 şi 2004 a fost subprefect de Hunedoara.

Nicula este membru PSD (PDSR) din februarie 1996. În perioada 1997-2000, a fost membru al Consiliului Judeţean al PDSR Hunedoara, preşedinte al Organizaţiei de Tineret a PDSR Hunedoara între 1998 şi 2000. În 2001 a devenit membru al Consiliului Naţional al TSD. A fost şi vicepreşedinte al Consiliului Judeţean al PSD Hunedoara şi membru în Consiliul Naţional al PSD.

Ca senator, Cosmin Nicula a avut 35 de iniţiative legislative, semnate alături de alţi colegi de-ai săi. Unele au fost respinse, iar altele se află în diverse etape procedurale, iar două dintre ele au devenit legi. A vorbit de 211 ori în plen. De asemenea, a semnat 12 moţiuni simple şi de cenzură. A formulat două interpelări adresate prim-ministrului şi alte 17 diverşilor membri ai Guvernului României. În plus, a avut 21 de întrebări, formulate în scris, privind o serie de memorii ale unor cetăţeni din judeţul Hunedoara sau legate de societăţi comerciale de stat sau instituţii din zonă. Este membru al Comisiei economice, industrii şi servicii, dar şi al Biroului Permanent al Senatului României.

Florin Mârza este candidatul pe care mizează ARD pentru funcţia de senator al Văii Jiului.

Doctor în energetică, Mârza este consilier la Petroşani de la începutul anilor '90. El a început ca şef de secţie la Sucursala Deva a Conel, între 1984-1998, unitate pe care a condus-o între 1998 şi 2001. În perioada 2001-2006 a fost director la Electrica Banat sucursala SDFEE Deva, între 2006 şi 2008 director de marketing al Enel, între 2008 şi 2009 director de management la Enel. Din martie 2009 până în noiembrie a fost consilier al ministrului Economiei pe probleme de energie, petrol şi gaze. În luna noiembrie 2009 a deţinut funcţia de secretar de stat, fiind preşedintele Agenţiei Române pentru Conservarea Energiei. A mai fost în Consiliul de Administraţie al Transelectrica, director general al SC Smart SA, director general al Termoelectrica şi membru în consiliul de Administraţie al Termoelectrica.

Material realizat de Nicoleta Medrea şi Ramona Roşulescu, corespondenti@mediafax.ro.

 

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici