Avocatul Poporului sesizează CCR privind suprimarea dreptului de a fi ales preşedinte

Avocatul Poporului a sesizat CCR privind condiţionarea candidaturii la prezidenţiale de strângerea unui număr de 200.000 de semnături dar şi prevederea care dă dreptul unui alegător să susţină mai mulţi candidaţi.

214 afișări
Imaginea articolului Avocatul Poporului sesizează CCR privind suprimarea dreptului de a fi ales preşedinte

Avocatul Poporului a sesizat CCR privind numărul de 200.000 de semnături necesare la prezidenţiale

"Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională a României cu excepţia de neconstituţionalitate referitoare la prevederile art. 2 alin. (1) lit. e), art. 4 alin. (2) şi ale art. 27 alin. (2) lit. c) teza finală din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României şi cea referitoare la prevederile art. 118 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale", arată un comunicat remis, vineri, MEDIAFAX de către instituţie.

Avocatul Poporului constată că prevederile sesizate încalcă principiile proporţionalităţii şi al reprezentativităţii, deoarece, prin instituirea a două condiţii cumulative - un număr de 200.000 de susţinători, care depăşeşte pragul de 1% din alegători şi posibilitatea ca un alegător să susţină mai mulţi candidaţi la funcţia de preşedinte - este suprimat dreptul de a fi ales.

"Caracterul excesiv al condiţiilor impuse de textele criticate rezultă din raportarea pragului de maxim 1% din alegători semnatari pe liste recomandat de Comisia de la Veneţia în Codul bunelor practici în materie electorală - Linii directoare şi raport explicativ adoptate de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept în cadrul celei de-a 52-a Sesiuni plenare (Veneţia, 18-19 octombrie 2002), la numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral, declarat de Autoritatea Electorală centrală, la data de 31 iulie 2019 care este de 18.963.792", arată instituţia citată.

Totodată, Avocatul Poporului constată că "egalitatea votului, condiţie a reprezentativităţii funcţiei de preşedinte, presupune că fiecare alegător are în mod normal dreptul la un vot şi numai la un singur vot".

"Aşadar, dacă prin impunerea unui număr de 200.000 de semnaturi s-ar fi dorit asigurarea reprezentativităţii, soluţia legislativă firească ar fi trebuit să fie cea a semnăturii pentru un singur candidat", mai arată instituţia.

În opinia Avocatului Poporului, reglementarea privind numărul de semnături, cumulată cu posibilitatea ca un alegător să susţină mai mulţi candidaţi, nu poate fi considerată o selecţie "rezonabilă" pentru a asigura reprezentativitatea candidaţilor la alegerile prezidenţiale şi împiedicarea eventualelor candidaturi abuzive.

Totodată, instituţia condusă de Renate Weber consideră că definiţia de partid parlamentar condiţionată de existenţa unui grup parlamentar limitează dreptul de a fi ales.

"Constituirea deputaţilor şi a senatorilor în grupuri parlamentare este o acţiune strict organizatorică care însă, în viziunea celor două texte de lege criticate devine o condiţie în vederea participării în procesul electoral, creând o situaţie disproporţionată în ceea ce priveşte exercitarea drepturilor procedurale electorale ale partidelor reprezentate în Parlament prin votul alegătorilor, cu consecinţa unor abuzuri din partea celorlalţi competitori electorali", conform sursei citate.

Pe 28 septembrie, Biroul Electoral Central a emis o decizie prin care calitatea de partid politic parlamentar trebuie îndeplinită la momentul completării birourilor electorale judeţene, ale sectoarelor din Bucureşti şi a biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate.

„În aplicarea prevederilor art. 18 alin. (3), art. 20 alin. (2) şi art. 22 alin. (3) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, calitatea de partid politic parlamentar trebuie îndeplinită la momentul completării birourilor electorale judeţene, a birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, a biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate si a birourilor electorale ale sectiilor de votare”, arată decizia BEC.

Printr-o altă decizie, BEC a stabilit că „prin sintagma «partide politice parlamentare care au propus candidaţi» (...) se înţelege «orice formaţiuni politice (partide politice parlamentare; organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au grup parlamentar propriu în cel puţin una din Camerele Parlamentului şi care au obţinut în urma ultimelor alegeri generale pentru Parlamentul României mandate de deputaţi sau senatori pentru candidaţii înscrişi pe listele acestora; alianşe politice si alianţe electorale care au în componenşă cel puţin un partid politic parlamentar) care au propus candidaturi rămase definitive»”.

Ulterior, CCR a respins contestaţia ALDE - Pro România împotriva deciziei BEC care stabilea necesară calitatea de partid parlamentar la momentul completării birourilor electorale pentru prezidenţiale. Astfel, alianţa care îl susţine pe Mircea Diaconu nu poate avea reprezentanţi în secţiile de vot.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici