El avertizează că astfel de unități pot deveni importante în perioadele de criză, când România este obligată să importe energie la prețuri foarte ridicate.
Bogdan Ivan a declarat, la Digi24, că problema centralelor pe cărbune trebuie analizată prin prisma securității energetice, nu prin readucerea în funcțiune a oricărei capacități vechi.
„Ceea ce e fezabil să facem e că acele capacități care funcționează astăzi cu investiții minime, să le păstrezi în funcțiune până când ai noi capacități”, a declarat fostul ministru al Energiei.
Fostul ministru a susținut că România și-a asumat, în urmă cu mai mulți ani, un calendar mult mai rapid pentru renunțarea la producția de energie pe bază de cărbune decât alte state europene.
„România a ales atunci, acum șase ani de zile, că va menține capacități de producție pe bază de cărbune până în 2025, în timp ce Polonia și Germania au ales până în 2040 și, în spate, în 2050”, a afirmat Ivan.
El a adăugat că o parte importantă a investițiilor realizate în ultimii ani s-a concentrat asupra producției de energie regenerabilă, în timp ce dezvoltarea capacităților de stocare a rămas în urmă.
Bogdan Ivan a atras atenția asupra termenului de 31 august, până la care România ar trebui să ajungă la o înțelegere cu Comisia Europeană privind păstrarea temporară a unor capacități pe cărbune.
„Mai avem 20 de zile până în 31 august, când va trebui un agreement făcut între România și Comisia Europeană prin care să păstrăm o perioadă limitată de timp în anumite condiții în care să funcționeze aceste două capacități”, a spus fostul ministru.
El a precizat că este vorba despre o capacitate de aproximativ 330 MW, care este redusă raportat la necesarul sistemului, dar relevantă în situații-limită.
„Când faci 330 ori 5 conteză. E o perioadă, vă spun matematic, am avut această discuție pentru că am trecut prin alte potențiale crize, inclusiv în iarna acestui an, în care am avut un consum maxim istoric, cel mai mare consum în ultimii 25 de ani, aproape 10.000 de megawati, când au fost minus 15 grade”, a afirmat Ivan.
Fostul ministru susține că, în negocierile purtate în timpul mandatului său, a propus ca două dintre grupuri să nu fie eliminate definitiv, ci păstrate ca rezervă pentru situațiile în care sistemul energetic se confruntă cu dezechilibre.
„Eu, în negocierea pe care am purtat-o anul trecut, am cerut ca aceste două grupuri să fie păstrate în rezervă tehnică, adică atunci când ai o situație de criză, pe care o tranzităm astăzi, și ai decizia Disperceratului Energetic Național în 48 de ore să chem echipele, să poți să dai drumul, să poți să injectezi energie în bandă”, a declarat Bogdan Ivan.
Acesta a admis însă că păstrarea grupurilor pe cărbune nu reprezintă o soluție structurală pentru problemele sectorului energetic.
„Este o măsură de avarie, nu rezolvă însă lipsa evoluției infrastructurii. Asta este adevărat”, a spus fostul ministru.
Ivan a argumentat că menținerea unor capacități de rezervă poate deveni importantă mai ales seara, când producția fotovoltaică scade, iar România este nevoită să importe energie.
„România are nevoie să aibă, în situații de crize, aceste două grupuri în continuare active, plus cel de la Paroșeni, din Valea Jiului, pentru că atunci când e nevoie, două săptămâni, trei săptămâni, o lună, punctual, să poți să le pornești, să nu ai aceste dezechilibre”, a spus fostul ministru.
Potrivit acestuia, intervalul critic este în special cel de seară. „Pentru că noi, când importăm, importăm între orele 18 și 22, și avem prețul cuprins între 1500 și 3000 de lei per megawatt”, a afirmat Bogdan Ivan.
Fostul ministru consideră, în consecință, că Guvernul trebuie să continue negocierile cu Comisia Europeană pentru menținerea temporară a capacităților care pot contribui la siguranța sistemului până la dezvoltarea unor noi surse de producție și stocare.