Care este procedura de formare a unui Guvern plin, după desemnarea premierului. Ce prevede Constituția și când se poate ajunge la alegeri anticipate

Desemnarea lui Siegfried Mureșan de către președintele Nicușor Dan bifează o etapă semnificativă din procedura stabilită prin Constituție pentru numirea unui Executiv cu puteri depline și finalizarea mandatului actualului cabinet interimar Bolojan.

Președintele Nicușor Dan a făcut anunțul de ultimă oră, joi, după consultările de la Cotroceni cu partidele din coaliția de guvernare. Președintele l-a desemnat în funcția de premier pe Siegfried Mureșan. Imediat după anunțul făcut de Nicușor Dan la Cotroceni, eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan a anunțat, pe pagina sa de Facebook, că acceptă propunerea de premier al României.

Care sunt pașii

Potrivit articolului 106 din Constituția României, funcția de membru al Guvernului încetează „în urma demisiei, a revocării, a pierderii drepturilor electorale, a stării de incompatibilitate, a decesului, precum și în alte cazuri prevăzute de lege”.

În ceea ce privește funcția de prim-ministru, articolul 107, alineatul (3), stipulează că, în cazul în care premierul se regăsește într-una dintre situațiile prevăzute la articolul 106 (cu excepția revocării) sau este în imposibilitate de a-și exercita atribuțiile, președintele României are obligația de a desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, până la formarea unui nou Cabinet.

Această perioadă de interimat este reglementată de alineatul (4) al aceluiași articol, care prevede că mandatul interimar poate dura cel mult 45 de zile și se aplică, în mod corespunzător, și celorlalți membri ai Guvernului, la propunerea premierului.

Conform Art. 85 din Constituție, Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.

Astfel, desemnarea candidatului pentru funcţia de prim-ministru, conform art. 103 din Constituție, în cazul de față Siegfried Mureșan, se face în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.

„Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului. Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor”, se prevede în legea fundamentală.

Astfel, Siegfried Mureșan, premierul desemnat de către președinte, are un termen constituțional de zece zile de la desemnare, în care trebuie să depună în Parlament programul de guvernare și lista cu miniștrii pe care îi propune pentru a forma un nou Executiv, așa cum este mandatat de șeful statului, în urma consultărilor.

Procedura și calendarul învestirii

După depunerea listei și a programului, conducerea celor două Camere are obligația de a le comunica și de a stabili calendarul audierilor ministrilor propuși în comisiii, unde primesc un aviz, favorabil sau negativ, consultativ și data votului. Conform regulamentului comun, Birourile permanente, în condiţiile art. 15, stabilesc data şedinţei comune, la cel mult 15 zile de la primirea programului şi listei Guvernului, luând totodată măsuri pentru convocarea deputaţilor şi senatorilor.

După această etapă, Conform Regulamentului activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, se aplică procedura privind acordarea încrederii pentru un nou guvern:

Art. 87 Birourile permanente ale celor două Camere vor asigura multiplicarea şi difuzarea către deputaţi şi senatori a programului şi listei Guvernului, de îndată ce acestea au fost primite de la candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru.

Art. 88

• (1) Birourile permanente, în condiţiile art. 15, stabilesc data şedinţei comune, la cel mult 15 zile de la primirea programului şi listei Guvernului, luând totodată măsuri pentru convocarea deputaţilor şi senatorilor.
• (2) Fiecare candidat pentru funcţia de ministru, înscris în lista Guvernului, va fi audiat, în şedinţă comună, de către comisiile permanente ale celor două Camere al căror obiect de activitate corespunde sferei de competenţă a viitorului ministru.
• (3) În urma audierii, comisiile vor întocmi un aviz comun consultativ, motivat, pe care îl vor prezenta candidatului pentru funcţia de prim-ministru. Respectivele avize vor fi depuse la cele două birouri permanente care dispun difuzarea lor deputaţilor şi senatorilor.
• (4) Dacă, în urma audierii, un candidat pentru funcţia de ministru a primit aviz nefavorabil, prim-ministrul desemnat poate prezenta o nouă propunere sau poate să menţină propunerea iniţială. Dacă prim-ministrul desemnat a nominalizat o altă persoană pentru funcţia de ministru, respectiva persoană va fi audiată conform alineatelor precedente, iar votul pentru acordarea încrederii Guvernului se va da după depunerea unui nou aviz.

Cum se poate ajunge la alegeri anticipate

În cazul favorabil, conform art. 92, „Hotărârea Parlamentului privind acordarea votului de încredere se semnează de preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului şi se înaintează de îndată Preşedintelui României spre a proceda la numirea Guvernului”.

Dacă nu, se reia procedura iar președintele poate desemna un nou premier.

În cazul în care eșuează în votarea unui nou Executiv, președintele poate demara procedura de dizolvare a Legislativului, urmată implicit de alegeri anticipate.

Conform art. 89 din Constituție, după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”.

În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.

Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, se arată în Constituție.

Potrivit art 110 din Constituție, Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alineatelor (1) – până la validarea alegerilor general – şi (2) – cand e demis prin retragerea încrederii –  îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern.

La articolul 63, legea fundamentală prevede procedura pentru alegeri anticipate:

ARTICOLUL 63 Durata mandatului

• (1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora.
• (2) Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.
• (3) Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.
• (4) Mandatul Camerelor se prelungeşte până la întrunirea legală a noului Parlament. În această perioadă nu poate fi revizuită Constituţia şi nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.