Crin Antonescu îi răspunde lui Cristian Tudor Popescu: „Bolojenie ușoară!”
De când Crin Antonescu a spus, la podcastul lui Ionuț Cristache, „Ai aflat!”, că „Bolomania din România e pe sfârșite”, o polemică fierbe la foc mic, sub capac, între acesta și ziaristul Cristian Tudor Popescu, care i-a făcut fostului politican un tablou moral dur: Crin Antonescu are „un suflet mic și murdar”.
Într-o scurtă intervenție în social media, ziaristul îi întocmește fostului politician o caracterizare morală, cu menire de verdict implacabil.
„Mi-am spus că de vină este orgoliul rănit”
„Când Crin Antonescu a refuzat să-l susțină pe Nicușor Dan în turul 2, cu toate că l-am sunat și l-am rugat insistent s-o facă, am fost dezamăgit de lipsa lui de responsabilitate; mi-am spus că de vină este orgoliul rănit.
Când s-a apucat să arunce niște declarații care îl așezau în AUR și la postul tv MarșMă, unde s-a și dus, mi-am spus că e din pricina frustrării și pentru că se consideră trădat de cele 3 partide care l-au „susținut”.
Acum însă, Antonescu, râzând prostește din fotoliul său zăcătoare, s-a năpustit la Ilie Bolojan, omul care a renunțat să candideze la Președinție pentru a-i aduce lui în sprijin PSD, PNL și UDMR. Dl Bolojan l-a susținut public, în nume personal, din funcția de președinte interimar”.
Reacția lui Crin Antonescu a fost rapidă
„Dl. Cristian Tudor Popescu îmi măsoară, repede și categoric, sufletul. Ultima sa pasiune, dl. Bolojan, îl aduce într-o stare de tulburare în care nu l-am mai văzut de pe vremea când apăra, cu aceeași fervoare, „justiția” dnei Kovesi („în poziția faraoancei Nefertiti”) sau minunata instituție despre care scria „DNA este singurul lucru viu și adevărat pe care l-am văzut în 26 de ani în România, după Revoluție”.
Fostul politician continuă, disecând în detaliu fiecare dintre săgețile aruncate:
„Nu pot zăbovi prea mult în mâhnirea că sunt condamnat, cu suflet cu tot, în urgență. Nu sunt eu în măsură să mă plâng, când cineva ca Ion Diaconescu, fostul președinte țărănist, era calificat, după 17 ani de pușcărie politică sub comuniști, drept „troglodit politic” de către același acuzator public îndrăgostit (atunci de Iliescu). Spre deosebire de alți producători de insulte publice, dl. CTP merită câteva precizări, indiferent de dimensiunea sufletului meu.
- Nu i-am solicitat niciodată dlui Bolojan susținerea pentru candidatura la prezidențiale. Domnia sa mi-a solicitat să candidez.
- Dl. Bolojan nu mi-a „adus” susținerea PSD, UDMR sau PNL, ci a constatat-o.
- Dl. Bolojan nu a renunțat la nici o candidatură sau, cel puțin, nu i-am solicitat eu acest lucru. De altfel, tema candidaturii lui Bolojan a apărut, strict propagandistic, în cursul campaniei, evident împotriva mea.
- Ce a făcut sau nu a făcut dl. Bolojan în timpul campaniei nu voi discuta, pentru că mi-am asumat întreaga responsabilitate pentru rezultat (eșec, în cazul de față).
- Nu am nici o legătură cu agitația de pe scena politică din România sau, eventual, din PNL (al cărui membru nu mai sunt și, desigur, nu voi mai fi). Am făcut și voi face considerații și comentarii atunci când îmi sunt solicitate, când, cum și despre cine vreau”.
„După atâtea victorii, cum o fi România „în rahat”?”
„În fine, din respect pentru intelectul sclipitor, cu adevărat, al dlui CTP (despre sufletul altuia nu îmi permit să comentez pe Facebook) am, totuși, o rugăminte: nu vă expuneți ridicolului maxim, pretinzând că dl. Bolojan „nu e susținut de nimeni în efortul său de a scoate România din rahat”. Sunteți mulți.
Sunteți aproape toți.
Și, fiți liniștit dle CTP, ați câștigat totdeauna: și cu Iliescu împotriva lui Ion Diaconescu, și cu Băsescu, și cu Kovesi, și cu Iohannis și cu Nicușor Dan. Nici nu știu, sincer, de ce, după atâtea victorii, o fi România, citez, „în rahat”.
Chiar nu mai putem măcar spune ceva, ăștia de-alde mine, cu „suflet mic și murdar”? Bolojenie ușoară”!