Dragnea şi Tăriceanu decid luni dacă sesizează CCR în privinţa unui conflict juridic între Parlament şi Ministerul Public

Decizia politică de a sesiza CCR, în baza prerogativelor ce le revin, ca preşedinţi ai Camerei Deputaţilor şi Senatului, are la bază propunerea avansată în acest sens de Comisia parlamentară de anchetă a alegerilor din 2009, care a acuzat faptul că refuzul Parchetului de a transmite comisiei documentele din Dosarul „Sufrageria lui Oprea” încalcă legislaţia penală şi Constituţia.

Potrivit Constituţiei, CCR soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice la cererea preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a prim-ministrului sau a preşedintelui CSM.

Astfel, Comisia de anchetă a alegerilor din 2009 a propus, joi, ca preşedinţii celor două Camere să sesizeze CCR în privinţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Ministerul Public, o decizie în acest sens urmând a fi luată în şedinţa coaliţiei, de luni.

„Am decis să avem în vedere o sesizare a preşedinţilor celor două Camere - pentru ca aceştia au prerogativele - pentru a sesiza Curtea Constituţională cu un eventual conflict juridic de natură constituţională între cele două instituţii ale statului, respectiv Ministerul Public şi Parlament, pentru faptul că documentele solicitate nu au fost înmânate Comisiei parlamentare de anchetă”, a precizat, joi, preşedintele Comisiei de anchetă parlamentară a alegerilor din 2009, deputatul PSD Oana Florea.

Ea a menţionat că a avut o discuţie telefonică, miercuri seara, în acest sens, cu liderul PSD, preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea.

„Cu siguranţă se va face o discuţie, aşa cum am discutat şi cu domnul Dragnea, luni în şedinţa de coaliţie, având în vedere că este o decizie politică – se va discuta oportunitatea sesizării CCR pe conflictul juridic”, a menţionat Florea.

Ea a precizat că o decizie a CCR va aduce lumină în acest caz, chiar dacă aceasta ar putea fi luată în toamnă.

„Eu voi fi acolo (la şedinţa coaliţiei, n.r.), voi susţine argumentat, juridic, faptul că ne aflăm în situaţia de fapt ca cele două instituţii să se afle într-un conflict de natură constituţională, eu cred că o decizie a CCR ar aduce lumină în acest aspect şi ar fi folositoare şi pe viitor”, a mai spus Oana Florea.

Pe de altă parte, Comisia de anchetă a alegerilor din 2009 a trimis, anterior, în cursul zilei de miercuri, o scrisoare procurorului general Augustin Lazăr în care susţine că refuzul de a furniza documentele din Dosarul „Sufrageria lui Oprea” încalcă legislaţia penală şi Constituţia.

„Îi transmitem procurorului general Augustin Lazăr că refuzul de a furniza documentele solicitate către o comisie parlamentară de anchetă (documentele din Dosarul 213/P/2017, înregistrat în luna aprilie la Parchetul General cu privire la „sufrageria lui Oprea –n.r.) încalcă atât Constituţia, cât şi Legea 544, jurământul de credinţă pe care procurorii îl depun şi Codul de procedură penală”, a declarat, la acel moment, preşedintele Comisiei, deputatul PSD Oana Florea, pentru MEDIAFAX.

"Punctul 3, în care spuneţi că Ministerul Public nu este obligat să pună la dispoziţia Comisiei parlamentare de anchetă dosarul, încalcă principiul colaborării loiale între instituţiile /autorităţile statului, statuat de Curtea Constituţională. Obligaţie nu înseamnă colaborare loială, comportamentul loial fiind principiul care (..) impune instituţiilor/autorităţilor statului să conlucreze în numele unui interes comun, acela al stabilirii adevărului în privinţa unei împrejurări cu semnificaţie socială, politică sau juridică relevantă. Aşadar, revine autorităţilor publice sarcina ca, aplicând acest principiu, să colaboreze în spiritul şi litera Constituţiei, pentru apărarea valorilor supreme ale statului român. Ideea că puneţi documente la dispoziţia comisiei parlamentare de anchetă doar dacă sunteţi obligat poate constitui exercitarea funcţiei cu rea credinţă, potrivnică aflării adevărului”, se arată în scrisoare.

Oana Florea a afirmat că este de părere că procurorul general îşi va îndeplini funcţia cu „bună credinţă”, arătând că dacă documentele nu au caracter public, ele nu vor fi făcute publice de Comisia de anchetă, potrivit Regulamentului comisiei.

Pe de altă parte, procurorul general al României, Augustin Lazăr, a declarat, referitor la solicitarea Comisiei parlamentare de anchetă de a clarifica anumite aspecte privind alegerile electorale din 2009, că instituţia pe care o conduce nu sfidează alte autorităţi, precizând că „cererea ridică o problemă de drept”.

„Ministerul Public este preocupat de respectarea principiului cooperării loiale între instituţiile şi autorităţile statului şi nu are intenţia de a sfida alte instituţii, în pofida speculaţiilor sau interpretărilor emoţionale lansate în spaţiul public”, a explicat Lazăr, care a arătat că solicitarea Comisiei parlamentare de anchetă a unor aspecte privind alegerile electorale din 2009 este în analiză, urmând să fie clarificată în perioada următoare.

„Cererea ridică o problemă de drept, respectiv definirea limitelor legale şi a cadrului cooperării loiale, care trebuie să se facă cu respectarea Constituţiei şi a legilor în vigoare, având în vedere specificul activităţii judiciare. Ma mult, la paragraful nr. 38 din Decizia Curţii Constituţionale nr. 430 din 21 iunie 2017 se prevede că activitatea unei comisii de anchetă nu are nici o tangenţă cu o anchetă judiciară”, a scris Lazăr, pe pagina de Facebook a Ministerului Public.

Parchetul General anunţa, în 14 iulie, într-un comunicat de presă, că nu poate trimite Comisiei de anchetă a Parlamentului copia dosarului ce vizează organizarea alegerilor din 2009 şi rezultatul scrutinului prezidenţial, pentru că legea nu permite furnizarea de informaţii ce fac obiectul unei cercetări penale.

„Urmare a adresei dumneavoastră nr. 4C-30/80 din 11 iulie 2017, prin care ne solicitaţi transmiterea, în copie, a dosarului nr. 213/P/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, vă comunicăm că în conformitate cu art. 285 Cod procedură penală, coroborat şi cu prevederile art. 111 din Constituţia României, nu putem da curs acestei solicitări”, arăta Ministerul Public în răspunsul transmis Parlamentului României.

Conform procurorilor de la PICCJ, în dosarul aflat la Parchetul General au fost desfăşurate activităţi de urmărire penală, nepublice, cu privire la existenţa infracţiunilor, la identificarea persoanelor care au săvârşit o infracţiune şi la stabilirea răspunderii penale a acestora, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea în judecată.

De altfel, sursa citată menţiona că „activitatea unei comisii de anchetă nu are nicio legătură cu o anchetă judiciară, obiectul acestora fiind diferit”, astfel încât cele două anchete nu pot interfera.

„În cauza ce formează obiectul dosarului nr. 213/P/2017, s-a dispus la 22 iunie 2017 clasarea cu privire la sesizarea din oficiu din 24 aprilie 2017, întrucât faptele nu există în materialitatea lor. În ordonanţă se reţine că din materialul probator nu rezultă niciun element sau indiciu de natură să conducă la presupunerea rezonabilă că s-ar fi comis o faptă prevăzută de legea penală”, conform sursei menţionate.

Citeşte şi: Tudorel Toader, o nouă întâlnire cu Hans Klemm, ambasadorul SUA la Bucureşti

Citeşte şi: Ludovic Orban, preşedintele PNL: Petre Daea să facă public raportul privind dublul standard al produselor. Şeful ANPC să fie demis

Citeşte şi: Preşedintele Klaus Iohannis a avizat cererea de urmărire penală pe numele lui Valerian Vreme, fost ministru al Comunicaţiilor