Bolojan a subliniat că, în forma actuală a reformei, niciun angajat din sectorul public nu va pierde bani la final de lună. „Nu va scădea niciun salariu în sectorul public din România. Niciun câștig per total, niciun venit per total, care înseamnă salarii plus sporuri”, a afirmat premierul. El a explicat că pentru angajați contează suma finală încasată, nu structura acesteia. „Pentru orice angajat, la final contează câți bani îți intră în cont, nu dacă este un spor sau o normă de hrană”, a spus Bolojan.
Premierul a criticat modul în care, de-a lungul anilor, sporurile au fost transformate din instrumente de compensare în mecanisme de majorare a veniturilor. „Acordarea de sporuri nu a mai fost o măsură pentru a proteja de un anumit risc, ci a fost un instrument de a crește salariile în mod direct”, a explicat acesta. Noua lege ar urma să limiteze aceste practici și să aducă mai multă claritate în sistem. Bolojan a arătat că reforma nu va reduce direct veniturile mai mari existente, dar va introduce un mecanism de echilibrare în timp. „Cei care astăzi au câștiguri mai mari decât s-ar cuveni […] vor rămâne la câștigurile pe care le au, până sunt ajunși din urmă de ceilalți”, a declarat premierul. Astfel, diferențele salariale ar urma să fie corectate gradual, prin creșterea veniturilor pentru categoriile subevaluate.
Premierul a precizat că adoptarea legii salarizării unitare este o obligație asumată de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „De aprobarea ei depinde accesarea a peste 700 de milioane de euro”, a spus Bolojan. Guvernul trebuie să adopte actul normativ până în vara acestui an. În cadrul discuției, premierul a subliniat că noua lege trebuie să elimine ambiguitățile și posibilitățile de interpretare care au permis apariția dezechilibrelor. El a arătat că sistemul actual a fost afectat de intervenții succesive – sporuri, clase salariale și alte ajustări – care au dus la diferențe între angajați cu responsabilități similare.