Ion Cristoiu: USRPLUS a căzut într-un an cît alţii în zece – de la 22,36% la europarlamentarele din 2019 la doar 8,89%, la localele din 2020

  • Ion Cristoiu: În opinia publică s-a creat convingerea că învingătorul acestor alegeri e USRPLUS, care e la al treilea examen electoral din postdecembrism. A candidat întîia oară la europarlamentarele din 26 mai 2019. A doua oară la prezidenţialele din 10 noiembrie 2019
  • Ion Cristoiu: La alegerile locale din 27 septembrie, USR (în alianţă cu PLUS) a obţinut la Consiliul general al municipiului Bucureşti – 26,98%, la votul la primării pe ţară: 9,75%. şi la votul la consilii judeţene pe ţară: 8,89%. La alegerile pentru Parlamentul European din 26 mai 2019, USRPLUS a obţinut 22,36% din voturi.
  • Ion Cristoiu: Faţă de cele două rezultate anterioare, rezultatul la votul politic e nemulţumitor. Aproape 9% înseamnă mai puţin cu 13% faţă de mai 2019 şi mai puţin cu 6% faţă de prezidenţiale. E limpede că asistăm la o cădere USRPLUS după momentul de entuziasm din mai 2019
17865 afişări
Imaginea articolului Ion Cristoiu: USRPLUS a căzut într-un an cît alţii în zece – de la 22,36% la europarlamentarele din 2019 la doar 8,89%, la localele din 2020

Ion Cristoiu: USRPLUS a căzut într-un an cît alţii în zece – de la 22,36% la europarlamentarele din 2019 la doar 8,89%, la localele din 2020

Publicistul Ion Cristoiu afirmă că motivul căderii USRPLUS în opţiunile electoratului, rezultată din scorurile obţinute la europarlamentarele din 2019 şi localele din 27 septembrie, este îngăduinţa manifestată de liderii alianţei cu năravurile Guvernării PNL, comparativ cu radicalitatea exprimată faţă de PSD. Redăm integral editorialul publicat pe  cristoiublog.ro:

“Analiza prestaţiei USRPLUS la localele din 27 septembrie 2020 se confruntă cu cîteva dificultăţi importante:

1) Dintre partidele participante la scrutin, USRPLUS a fost şi este cel mai controversat. PNL şi PSD au situaţii clare în presă. PNL e alintat de dimineaţă pînă seara de aproape întreaga presă. PSD în schimb e bumbăcit. Puţinele site-uri şi televiziuni pro PSD suferă de sindromul E ruşinos să te afişezi pro PSD. În consecinţă, presa a declarat PNL cîştigător al scrutinului, şi PSD, marele învins.

În cazul USRPLUS situaţia e complicată din cauza controversei iscate permanent de formaţiune. Presa pro PNL a evitat să se pronunţe asupra rezultatelor USRPLUS. Presa pro PSD a dus şi după alegeri o campanie împotriva USRPLUS. Deşi are mulţi jurnalişti şi influenceri de partea sa, USRPLUS nu beneficiază de o presă a sa.

2) Candidaţii USRPLUS (unii dintre ei) au obţinut victorii spectaculoase. Nu atît prin punctaj, cît prin imaginea de învingători ai unor atotputernici adversari. Învingînd baroni precum Nicolae Robu, George Scripcaru, Daniel Tudorache, candidaţii USRPLUS – Dominic Friz, Allen Coliban, Clotilde Armand au fost după alegeri vedete ale întregii prese. Una dintre cauze a stat şi în faptul că au intrat în cursă ca nişte necunoscuţi. Că asta e cauza ne convingem remarcînd că, deşi a obţinut un scor fantastic într-un mare oraş (78%), Constantin Toma de la Buzău a fost neglijat de presă. Cîtă vreme nu alesese să fie adoptat de PNL, Nicuşor Dan a trecut drept candidatul USRPLUS şi drept consecinţă a fost vedeta acestor alegeri. Reducerea rezultatelor obţinute de USRPLUS la victoria eclatantă în cîteva locuri din ţară a împins în plan secund analiza lucidă, lipsită de patimi. În opinia publică s-a creat convingerea că învingătorul acestor alegeri e USRPLUS. Cum puţină lume îşi face convingerile nu altfel decît din lectura doar a titlurilor, sînt sigur că USRPLUS trece ca fiind pe primul loc după acest scrutin.

3) USRPLUS e la al treilea examen electoral din postdecembrism. A candidat întîia oară la europarlamentarele din 26 mai 2019. A doua oară la prezidenţialele din 10 noiembrie 2019. Avînd în vedere că USRPLUS a concurat pînă acum doar la europarlamentarele şi la prezidenţialele din 2019, comentatorul n-are posibilitatea de a reporta rezultatele de acum (ca în cazul PSD şi PNL) la cei treizeci de ani postdecembrişti.

Judecarea rezultatelor obţinute de USRPLUS la localele din 2020 şi, evident, profeţirea rezultatelor de la parlamentare pot fi făcute corect numai prin luarea în considerare a cifrelor.

La alegerile locale din 27 septembrie, USR (în alianţă cu PLUS) a obţinut următorul scor:

La consiliul general al municipiului Bucureşti – 26,98% .

Votul la primării pe ţară: 9,75%.

Votul la consilii judeţene pe ţară: 8,89%,

Aceste rezultate trebuie raportate în primul rînd la rezultatele obţinute în cele două alegeri din 2019.

La alegerile pentru Parlamentul European din 26 mai 2019, USRPLUS a obţinut 22,36% din voturi.

Candidatul USRPLUS la alegerile prezidenţiale din 10 noiembrie 2019, Dan Barna, a obţinut 15,02% din voturi, clasîndu-se pe locul al treilea.

Un alt punct de raportare îl reprezintă creditarea dată de sondaje:

Sondaj IMAS la comanda Europa FM, 31 august: Alianţa USR-PLUS – 18,3%

Sondaj CURS, realizat în perioada 28 august – 4 septembrie: USR-PLUS – 16%.

Sondaj Avangarde, realizat în perioada 3-7 septembrie: USR-PLUS – 17%.

Sondaj IMAS, la comanda Europa FM realizat în perioada 7023 septembrie: USR-PLUS – 17%.

Cîteva concluzii:

1. USRPLUS a beneficiat de un răsfăţ incredibil din partea caselor de sondare. Cifra s-a învîrtit în jurul lui 17%. A obţinut la votul politic în jurul lui 9%. Cu 8% mai puţin. Disproporţia, compromiţătoare pentru sondajele de opinie, se explică prin postura USRPLUS de partid la modă. Pentru conducerea formaţiunii, a fost o otravă sub formă de drog. S-a trăit în legănarea plăcută a scorului exagerat dat de toate casele de sondare.

2) Faţă de cele două rezultate anterioare, rezultatul la votul politic e nemulţumitor. Aproape 9% înseamnă mai puţin cu 13% faţă de mai 2019 şi mai puţin cu 6% faţă de prezidenţiale. E limpede că asistăm la o cădere USRPLUS după momentul de entuziasm din mai 2019.

Procesul se explică foarte simplu.

Pînă în 26 mai 2019, USRPLUS a fost formaţiunea cea mai radical antiPSD. PSD a fost hărţuit de pe poziţiile Un altfel de politică.

În octombrie 2019 a venit la Guvernare PNL. N-a trecut mult timp şi PNL a împărtăşit toate slăbiciunile PSD, criticate radical de USRPLUS:

Traseism de ultimă speţă, promovare ca demnitari a unor incompetenţi indiscutabili, implicare în afaceri de corupţie, aroganţă ciocoiască, formarea şi dezvoltarea unei camarile prin nimic deosebite de cea a Guvernelor PSD, atacarea unor instituţii democratice, mituirea presei.

Căzut în Opoziţie, PSD n-a mai avut cum să cultive aceste năravuri. În plus, PSD a intrat în plan secund.

USRPLUS a fascinat prin Programul Un altfel de politică. Am scris despre aspiraţia multor români spre un altfel de politică în nenumărate rînduri.

Pe cît de necruţător a fost USRPLUS cu năravurile Guvernărilor PSD, pe atît de îngăduitor a fost cu năravurile Guvernării PNL.

Victoriile strălucitoare ale unor candidaţi USRPLUS au fost repurtate prin denunţarea în forţă a năravurilor de tip vechi a baronilor locali PNL.

La nivel central, această radicalitate a lipsit. Guvernarea PNL n-a fost denunţată un moment de Dan Barna şi de Dacian Cioloş la proporţiile la care au fost denunţaţi baronii locali. Cel mai bun exemplu rămîne cazul de la Iaşi. Cosette Chichirău, una dintre cele mai necruţătoare USR-iste cu năravurile vechi ale partidelor, s-a confruntat cu Mihai Chirica, trecut de la PSD la PNL. Acest evident caz de traseism n-a făcut obiectul unei campanii din partea celor de la Bucureşti. Nimic din ceea ce făcea Cosette Chichirău în lupta cu baronul PNL Chirica n-a fost preluat şi plasat la nivel naţional de conducerea Centrală. La nivel de formaţiune, USRPLUS nu s-a detaşat în cadrul Dreptei ca promotor al unui altfel de a face politică. Asta explică scorul aproape de patru ori mai mare decît cel al USRPLUS obţinut de PNL. Electoratul de Dreapta care a ieşit la vot n-a văzut în USRPLUS o variantă deosebită de PNL. Ce mi-i PNL, ce mi-i USRPLUS! Şi atunci a votat PNL.

O parte a electoratului de Dreapta ar fi ieşit la vot pentru a se realiza un altfel de politică.

USRPLUS nu i-a oferit această ocazie.

Absenţa criticilor la adresa Guvernării PNL din partea unei formaţiuni care era totuşi în Opoziţie a făcut ca USRPLUS să treacă drept partener al Guvernării.

USRPLUS va candida la parlamentare. Dacă în perioada următoare nu se disociază de PNL (o chestiune care trebuie rezolvată e cea a PNL-izării în ritm rapid a lui Nicuşor Dan), dacă nu consideră PNL principalul adversar, pentru că împarte cu PNL acelaşi electorat, manifestîndu-se ca un veritabil partid de Opoziţie, USRPLUS riscă să obţină un scor care să-l ţină pentru mult timp departe de Putere”.

 

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici