În timp ce oficialii din Israel spun că aproape 100 de camioane cu ajutoare au intrat în Gaza încă de marți, reprezentanții ONU au declarat miercuri că niciun ajutor nu a ajuns la oamenii din enclava palestiniană: „Niciunul dintre aceste ajutoare nu a ajuns la populația din Gaza”, a comunicat responsabilul ONU pentru Gaza, Antoine Renard. „Nu mai e făină, mâncare, nu mai este apă”, se plâng localnicii, iar liderii opoziției israeliene spun că „Israel riscă să devină un stat paria printre națiuni”, a relatat Reuters.
La două zile după ce Israel a anunțat ridicarea blocadei ajutoarelor umanitare, instituită în urmă cu 11 săptămâni, oficial ONU au declarat miercuri că niciun ajutor nu a ajuns încă în Gaza.
Armata israeliană a raportat cu o zi mai devreme că a permis accesul a 98 de camioane cu ajutoare în enclava palestiniană, însă proviziile nu au ajuns încă la cantine, brutării, piețe și spitale: „Niciunul dintre aceste ajutoare, un număr foarte limitat de camioane, nu a ajuns la populația din Gaza”, a declarat responsabilul Onu pentru Gaza, Antoine Renard.
Oficialul a dezvăluit că toate camioanele par să fie oprite în Kerem Shalom, punctul situat la granița dintre Israel, Fâșia Gaza și Egipt, care funcționează ca un terminal de control pentru traficul de bunuri și ajutoare umanitare ce intră și ies din Gaza.
Localnicii se plâng de lipsa alimentelor, dar mai ales a apei potabile: „Nu mai este făină, nu mai este mâncare, nu mai este apă” a spus o femeie palestiniană de 67 de ani, care se adăpostește în corturile instalate lângă plajă, în orașul Gaza, citată de Reuters. „Obișnuiam să luăm apă de la pompă, acum pompa s-a oprit. Nu mai este motorină sau gaz.”
Miercuri, în timp ce oamenii așteptau mâncarea promisă, raidurile aeriene și artileria blindatelor au ucis cel puțin 34 de persoane în Fâșia Gaza, potrivit declarației autorităților palestiniene de sănătate. Armata israeliană a spus că loviturile aeriene au vizat 115 ținte, printre care lansatoare de rachete, tuneluri și infrastructură militară pe care nu au specificat-o.
Reluarea atacurilor asupra enclavei palestiniene a stârnit condamnări chiar și din partea aliaților tradiționali ai Israelului, precum Statele Unite. Marea Britanie a suspendat negocierile pentru un acord de liber schimb cu Israelul, iar Uniunea Europeană a anunțat că își va revizui relațiile politice și economice cu statul israelian din cauza „situației catastrofale” din Gaza.
În Israel, liderul opoziției de stânga, Yair Golan, a provocat reacții puternice din partea guvernului condus de Netanyahu, după ce a afirmat că „O țară cu mintea sănătoasă nu ucide bebeluși ca pe un hobby” și a avertizat că Israel riscă să devină un „stat paria” pe scena internațională. Golan, fost locotenent-comandant în armata israeliană, este cunoscut pentru gestul său de a salva victime ale atacului Hamas din 7 octombrie 2023 și conduce un partid cu influență electorală redusă.
Cuvintele lui Yair Golan și comentariile similare ale fostului premier, Ehud Olmert, au evidențiat îngrijorarea israeliană din ce în ce mai mare față de continuarea războiului, în timp ce 58 de ostatici sunt încă reținuți în Gaza. Premierul Israelului a respins criticile, acuzându-i că răspândesc o propagandă falsă. Sondajele arată un sprijin larg pentru încetarea focului, care să includă eliberarea ostaticilor. Totuși, tabăra dură din cabinetul Netanyahu insistă să continue războiul până la „victoria finală”, care presupune dezarmarea Hamas și întoarcerea ostaticilor.
Reuters a relatat că, miercuri, în timp ce unele camioane părăseau punctul de frontieră Kerem Shalom, mai mulți protestatari israelieni au încercat să le blocheze intrarea în Gaza, revoltați că sunt permise ajutoarele înaintea eliberării ostaticilor.
Netanyahu, aflat în declin în sondaje, susține continuarea războiului. Premierul israelian se confruntă în țara sa cu un proces pentru acuzații de corupție, pe care le neagă, dar și cu un mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională.
Israel a lansat campania în Gaza ca răspuns la atacul Hamas din 7 octombrie, care a ucis circa 1.200 de persoane și a dus la răpirea a 251 de ostatici. Campania a provocat moartea a peste 53.600 de palestinieni, potrivit raportului autorităților sanitare din Gaza, și a devastat zona, creând probleme grave de malnutriție severă cauzate de foame și de lipsa apei.