Ministrul Finanțelor, după decizia CCR privind pensiile magistraților: „este piesa lipsă dintr-un puzzle al normalității”

Publicat: 18 02. 2026, 20:45
Actualizat: 18 02. 2026, 20:46
Ministrul Finantelor, Alexandru Nazare, sustine marti, 20 ianuarie 2026, la sediul institutiei, o conferinta de presa in care prezenta premisele fiscal-bugetare la inceputul anului 2026. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO

„Reforma pensiilor este constituțională. Un pas necesar pentru corectitudine și stabilitate bugetară. Decizia de astăzi privind reforma pensiilor speciale nu este doar una juridică, ci și un semnal de corectitudine așteptat de întreaga societate. Este piesa lipsă dintr-un puzzle al normalității. Prin reechilibrarea criteriilor de echitate și prin măsuri de sănătate economică, reașezăm economia României pe baze sustenabile, cu impact direct asupra deficitului bugetar și a capacității statului de a investi constant”, a scris Alexandru Nazare într-o postare pe Facebook.

Ministrul a spus că în primele șapte luni de mandat a urmărit „restabilirea unei relații corecte cu Comisia Europeană”, astfel încât România să poată negocia cu credibilitate forma actuală a PNRR și să nu pună în pericol fondurile europene „atât de necesare pentru relansare”.

„Prin discuții şi negocieri intense am reușit să salvăm finanțarea unor proiecte esențiale, precum Autostrada Moldovei, să obținem a doua cea mai mare alocare din Programul SAFE, prin care România va avea la dispoziție peste 16 miliarde de euro pentru modernizarea infrastructurii și a industriei de apărare și să agreăm o traiectorie care să ne permită ieșirea din procedura de deficit excesiv fără a genera șocuri structurale. Toată această credibilitate putea fi trecută iar sub semnul întrebării fără decizia de azi a CCR”, a precizat ministrul Finanțelor.

Două efecte după decizia CCR: „reducem povara bugetului” și „credibilitate externă”

Acesta afirmă că sunt „2 efecte pe termen mediu și lung” avute în vedere după hotărârea Curții Constituționale.

„Reducem povara bugetului. Diminuăm cheltuielile statului cu pensiile speciale, ceea ce poate crea spațiul fiscal-bugetar necesar pentru a direcționa, în timp, resursele acolo unde este cu adevărat nevoie — investiții, infrastructură, educație și sănătate — domenii unde efectele se pot traduce în servicii publice mai bune, locuri de muncă și creștere economică”, a sublinat  Nazare.

De asemenea, ministrul indică și un efect legat de relația cu partenerii externi.

„Credibilitate externă. Este încă un semnal pe care România îl transmite partenerilor internaționali: că are capacitatea să își ducă reformele la capăt, chiar dacă, în cazul acestei reforme, o facem cu întârziere. Acest interval ne poate costa însă 231 de milioane de euro din PNRR, ca urmare a neîndeplinirii calendarului asumat cu Comisia Europeană; corectarea situației crește însă șansele deblocării fondurilor europene și menținerii unui cost mai redus al finanțării statului”, a adăugat acesta.

„Doar prin schimbări reale de structură și prin predictibilitate putem proteja viitorul economic al țării. Controlul cheltuielilor curente, atragerea fondurilor europene și consolidarea încrederii investitorilor și partenerilor europeni rămân priorități majore pentru acest an, cu efecte directe asupra stabilității economice și a nivelului de trai.”, a conchis ministrul Finanțelor.