Panseluțe și pavele înaintea siguranței: Diana Buzoianu dezvăluie cât s-a dat pentru baraje

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Ministrul Mediului a explicat că alocarea în acest an a unor fonduri de cinci ori mai mari decât în 2025 a permis finanțarea unui număr record de lucrări la infrastructura critică de apă.

„Anul trecut din bugetul național au fost alocați și cheltuiți 50 de milioane de lei pentru baraje, diguri, poldere. Anul acesta sunt 250 de milioane de lei. Asta înseamnă un număr record de lucrări care au început sau care au primit bani”, a spus Diana Buzoianu, invitată luni la Euronews.

Peste 50% din cheltuielile ANAR pentru „bunuri și servicii”, direcționate către infrastructura critică

Buzoianu a explicat că a fost schimbat și modul în care sunt prioritizate cheltuielile Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR). Ministrul s-a referit la categoria „bunuri și servicii”, despre care spune că este folosită inclusiv pentru cheltuieli inutile.

Buzoianu: România plătește prețul a 35 de ani de investiții insuficiente în infrastructura de apă

Operațiunea de pe Dunăre a „cumpărat” cel puțin nouă zile pentru Unitatea 2 de la Cernavodă. Buzoianu: Nivelul apei a crescut cu 4 centimetri

„Celebra categorie de cheltuieli din care autoritățile, în general, își cumpără vrute și nevrute și acolo se ascund toate chestiuțele care sunt încadrate la «și altele». Și de fiecare dată toată lumea descoperă acolo cheltuieli inutile (…) Este pentru prima dată în istoria ANAR când peste 50% din cheltuielile respective se duc pe lucrări de mentenanță pentru infrastructura critică, la baraje, diguri și poldere”, a afirmat Buzoianu.

Necesar: 26 de miliarde de lei în următorii 15 ani

Buzoianu a spus că investițiile în infrastructura de apă ar fi trebuit prioritizate constant în ultimii 35 de ani, iar lipsa lor se vede acum în comunitățile afectate de secetă și de probleme în alimentarea cu apă.

„Gândiți-vă ce ar fi însemnat să se facă aceste investiții 35 de ani de zile, constant. Să se facă ce s-a făcut anul acesta, ca prioritizare, în ultimii 35 de ani de zile”, a spus ministrul.

Necesarul de investiții rămâne însă foarte mare. Un studiu al Băncii Mondiale indică o nevoie de cel puțin 26 de miliarde de lei în următorii 15 ani pentru lucrările esențiale. Buzoianu a precizat că 2,5 miliarde de lei suplimentari ar urma să fie obținuți în această perioadă prin „mecanismul apei”, aplicat marilor utilizatori industriali, nu gospodăriilor.

Buzoianu: „Știu primării care dau mai mult pe pavele și panseluțe”

Ministrul a dezvăluit că prima propunere de buget transmisă în acest an Ministerului Mediului prevedea doar 50 de milioane de lei pentru baraje, diguri și poldere în întreaga țară, aceeași sumă care fusese alocată și cheltuită în 2025.

„Știu primării care (…) dau bani pentru pavele și pentru panseluțe mai mult de-atât într-un an de zile. Și noi asta ne pregăteam să dăm pentru baraje, diguri și poldere, la nivel de țară”, a spus Buzoianu.

Ritmul investițiilor trebuie menținut timp de 15 ani

Întrebată dacă ritmul actual al investițiilor este suficient pentru rezolvarea problemelor infrastructurii de apă, Buzoianu a spus că acesta trebuie menținut cel puțin 15 ani pentru realizarea lucrărilor esențiale.

„Dacă acest ritm se păstrează pentru următorii 15 ani, vom avea în 15 ani lucrările critice realizate. Dacă acest ritm merge mai slab, noi nu vom avea nici măcar lucrările esențiale realizate”, a declarat ministrul.

Alocări mai mari ar permite, în schimb, și investiții care depășesc intervențiile strict necesare.

„Dacă creștem acest ritm și creștem alocările, putem chiar să avem inclusiv lucrări care nu sunt neapărat doar esențiale, ci ne vor ajuta să facem un plus înainte, nu doar pentru supraviețuire, ci pentru chiar mai mult de atât”, a spus Diana Buzoianu.