Şedinţa Parlamentului pentru angajarea răspunderii Guvernului a început

Şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului pentru angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului de lege care limitează creşterile salariale pentru profesorii care au câştigat drepturi salariale în instanţă a început, luni, în absenţa reprezentanţilor opoziţiei.

47 afișări
Imaginea articolului Şedinţa Parlamentului pentru angajarea răspunderii Guvernului a început

Şedinţa Parlamentului pentru angajarea răspunderii Guvernului a început (Imagine: Liviu Adascalitei/Mediafax Foto)

La începutul şedinţei a fost anunţată prezenţa a 338 de parlamentari.

Reprezentanţii USL nu participă la şedinţa Parlamentului.

La ora transmiterii acestei ştiri, premierul Emil Boc prezintă proiectul de lege în faţa Camerelor reunite.

Imediat după încheierea acestei reuniuni urmează să înceapă o a doua şedinţă comună, pentru angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului legii Dialogului Social.

Guvernul a acceptat doar 19 amendamente ale coaliţiei de guvernare la proiectul legii salarizării profesorilor şi la Codul Social dintr-un total de 144 propuneri formulate de către parlamentari, cele mai multe dintre acestea rezolvând probleme de acurateţe a formulării şi de corelare legislativă.

Pentru proiectul Codului de Dialog Social au fost depuse 129 amendamente din partea parlamentarilor, dintre care 128 de la Camera Deputaţilor şi 1 de la Senat.

Pentru proiectul legii care reglementează salarizarea profesorilor au fost depuse 15 amendamente, dintre care 14 de la Camera Deputaţilor şi 1 de la Senat.

Din totalul acestor amendamente, Guvernul a acceptat 13 pentru Codul Social şi 6 pentru salarizarea profesorilor, explicaţia la cele mai multe dintre aceste amendamente fiind că sunt introduse pentru acurateţea formulării, simetrie, clarificarea unor definiţii sau corelări legislative, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse oficiale.

Prin cele mai importante amendamente acceptate la Codul Social este şi cel care stabileşte, la propunerea UNPR, ca în unităţile în care nu există sindicate reprezentative, contractul colectiv de muncă să fie negociat de către reprezentanţii federaţiei la solicitarea şi în baza mandatului dacă există un sindicat constituit la nivel de unitate, afiliat la o federaţie reprezentativă "în sectorul de activitate din care face parte unitatea". Dacă există un sindicat neafiliat la o federaţie reprezentativă "în sectorul de activitate din care face parte unitatea" sau nu există niciun sindicat, negocierea se face numai de către reprezentanţii angajaţilor.

Sintagma "în sectorul de activitate din care face parte unitatea" a fost introdusă pentru a se evita situaţiile în care o federaţie sindicală reprezentativă în alt sector de activitate decât cel în care are loc negocierea să influenţeze şi/sau distorsioneze desfăşurarea şi rezultatele acesteia.

În cazul în care la nivelul de grupului de unităţi nu există organizaţii sindicale reprezentative care să reprezinte cel puţin jumătate din numărul total de angajaţi ai grupului de unităţi, la negocierea contractului colectiv de muncă salariaţii sunt reprezentaţi de către reprezentanţii mandataţi de organizaţiile sindicale reprezentative din cadrul fiecărei unităţi care au decis constituirea grupului. Pentru unităţile membre ale grupului în care nu există sindicate reprezentative, dar există sindicate afiliate la federaţii reprezentative în sectorul de activitate în care s-a constituit grupul, angajaţii sunt reprezentaţi de către federaţiile respective, în baza solicitării şi mandatului sindicatelor şi reprezentanţii angajaţilor din respectivele unităţi.

A fost eliminată (la propunerea UNPR) prevederea conform căreia principiul reprezentării angajaţilor de către sindicate în conflictele colective de muncă la nivel de unitate se aplică şi la nivelul subunităţilor sau al unor compartimente din aceeaşi unitate, pe considerentul că astfel de conflicte pot avea loc la nivel de unitate, grup de unităţi şi sectoare de activitate, nu şi la nivelul subunităţilor sau al unor compartimente din aceeaşi unitate.

În proiectul Codului de Dialog Social se va stabili totodată că reprezentativitatea organizaţiilor patronale şi sindicale constatată până la data intrării în vigoare a legii produce efecte "după data intrării în vigoare a acesteia numai în condiţiile în care întruneşte criteriile de reprezentativitate".

"Amendamentul este acceptat pentru alinierea tuturor organizaţiilor sindicale şi patronale la prevederile legislaţiei adoptate într-o perioadă de timp rezonabilă (nu de ordinul anilor). Amendamentul propune ca, după intrarea în vigoare a legii, reprezentativitatea invocată de organizaţiile sindicale şi patronale să fie conformă cu prevederile legii", este argumentul Guvernului.

Au fost acceptate şi două amendamente prin care se stabileşte că o organizaţie sindicală este o "denumire generică" pentru sindicat, federaţie sau confederaţie sindicală şi se constituie pe baza dreptului de liberă asociere în scopul apărării drepturilor prevăzute în legislaţia naţională, în contractele colective şi individuale de muncă sau în acordurile colective de muncă, precum şi în pactele, tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte, pentru promovarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale membrilor săi.

Se va menţine (la propunerea UDMR) prevederea actuală conform căreia pentru constituirea organizaţii de sindicat este necesar un număr de cel puţin 15 angajaţi din aceeaşi unitate, iar organizaţiilor sindicale li se va recunoaşte (la propunerea UNPR) calitatea procesuală activă în apărarea drepturilor membrilor săi, pentru diminuarea "presiunii" exercitate de angajator asupra angajatului în cazul unui litigiu de muncă.

La propunerea PDL s-a decis ca plenul Consiliului Economic şi Social să fie constituit dintr-un număr de 45 de membri, incluzând însă preşedintele şi vicepreşedinţii.

Este introdus şi un aliniat nou prin care sindicatul este definit drept o formă de organizare voluntară a angajaţilor în scopul apărării drepturilor şi promovării intereselor lor profesionale, economice şi sociale, în relaţia cu angajatorul.

"Definirea organizaţiei sindicale este necesară pentru simetrie cu organizaţia patronală sau de angajatori. Apreciem că legea dialogului social trebuie să cuprindă la definiţii sindicatul ca formă de organizare a angajaţilor în scopul apărării şi promovării drepturilor lor", este argumentul Guvernului pentru acceptarea acestor amendamente.

Organizaţiile sindicale apără drepturile membrilor lor, ce decurg din legislaţia muncii, statutele funcţionarilor publici, contractele colective de munca şi contractele individuale de munca, precum şi din acordurile privind raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici, în fata instanţelor judecătoreşti, organelor de jurisdicţie, a altor instituţii sau autorităţi ale statului, prin apărători proprii sau aleşi.

Pentru salarizarea profesorilor, au fost acceptate doar amendamente PDL ce reglează unele necorelări legislative care eliminau posibilitatea de a se acorda gradaţia de merit personalului didactic auxiliar din învăţământul preuniversitar sau care conduceau la scăderi de salarii faţă de perioada anterioară intrării în vigoare a actului normativ.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici