Un consilier din MAI şi-a dat demisia după acuzaţii formulate la adresa sa în dosarul lui Dragnea

Samuel Calotă, consilier al unui secretar de stat din MAI, şi-a dat joi demisia după ce, miercuri seară, un martor din dosarul Referendumului a declarat că acesta i-a oferit bani pentru a îşi retrage denunţul împotriva lui Liviu Dragnea.

2049 afișări
Imaginea articolului Un consilier din MAI şi-a dat demisia după acuzaţii formulate la adresa sa în dosarul lui Dragnea

Un consilier din MAI şi-a dat demisia după acuzaţii formulate la adresa sa în dosarul lui Dragnea (Foto: Sebastian Tataru / Mediafax Foto)

Samuel Calotă era consilierul secretarului de stat pentru Relaţia cu Parlamentul din MAI, Bogdan Tohăneanu.

Calotă a fost acuzat de Romică Parpalea, fost preşedinte al unei secţii de votare din Alexandria, că i-a oferit acestuia din urmă 100.000 de euro pentru a-şi retrage denunţul împotriva lui Liviu Dragnea în dosarul Referendumului.

Parpalea a susţinut, miercuri seară, la Realitatea TV, că Samuel Calotă a făcut presiuni asupra sa.

"Am vrut sa merg în faţa Ambasadei americane, să intru în greva foamei. Nu ştiţi la ce presiuni am fost supus. Telefoane de ameninţare cu număr ascuns şi, după toată tevatura, a intervenit prin cineva prin care ne cunoşteam de mult timp. Acea persoană e consilierul personal al ministrului de Interne, Samuel Calota, care, la dumnealui în casă, cu presiune, m-a pus să scriu. Prima data m-a dezbrăcat, să vadă dacă am aparatură de ascultat de la DNA. (...) Domnul Calotă mi-a zis: 'Romică, vin cu o propunere de la Dragnea: îţi închidem dosarul'. I-am zis: 'şefu, nu am nimic aici, dacă ei mi-au fabricat un dosar!'. Mi-a zis: 'vă închidem dosarul şi vă dăm suma de 100.000 de euro ca să vă retrageţi denunţul împotriva lui Dragnea'. Calotă vorbea cu avocatul domnului Dragnea", a susţinut Parpalea.

Liviu Dragnea a fost prezent, luni, la primul termen al apelului din dosarul "Fraude la referendum", discuţiile fiind amânate până în 23 noiembrie de Completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

Apelul din dosarul Referendumului este judecat de un complet format din preşedinele ICCJ, Livia Stanciu, Angela Dragne, Luciana Mera, Luminiţa Zglindea şi Maria Francisca Vasile.

Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost condamnat în 15 mai, de instanţa supremă, la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul privind fraude la referendumul din 2012, pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Dragnea a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Prin aceeaşi sentinţă, alţi inculpaţi din dosarul au primit pedepse de închisoare cu suspendare sau au fost achitaţi. Decizia a fost contestată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi de unii dintre inculpaţi.

Procurorii DNA arată, în apelul din dosarul "Fraudă la referendum", că pedeapsa primită de Liviu Dragnea este prea mică raportat la gravitatea faptelor sale, acesta acţionând ca şi cum alegătorii sunt simple obiecte ce pot fi "extrase din casă prin oferirea de spectacole cu clovni" sau "cu forţa".

DNA arată, în motivele de apel, că instanţa a greşit individualizarea pedepsei aplicate lui Liviu Dragnea, "cuantumul simbolic de un an închisoare şi modalitatea de executare cu suspendare fiind incompatibile cu gravitatea infracţiunii de folosire a influenţei funcţiei de conducere din partid pentru obţinerea cvorumului la referendum, prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000".

Procurorii mai arată că în mod greşit au fost achitaţi alţi 45 de inculpaţi, dintre care opt au avut calitatea de preşedinţi secţii de votare, iar 37 au fost membri ai unor secţii de votare. Astfel, magistraţii cer judecătorilor condamnarea lui Liviu Dragnea şi a celorlalţi 45 de inculpaţi la pedepse "în cuantum concordant gravităţii faptelor".

Anchetatorii DNA susţin că demersurile lui Liviu Dragnea demonstrează că "vocaţia şi pasiunea sa, ca persoană cu poziţie de autoritate şi influenţă, a fost de a impune alegătorilor să voteze…- «mai adu-i p-ăia de pe la ţară!»".

"Libertatea de alegere pe care o au cetăţenii şi dreptul de a vota sau nu au fost tratate de inculpatul Dragnea Nicolae Liviu ca un moft al acestora şi nu ca un imn al demnităţii umane şi libertăţii de opţiune. Deşi, libertatea votului este un drept care trebuie apărat cu orice preţ , fiind dovadă palpabilă a libertăţii individului, inculpatul Dragnea Nicolae Liviu a acţionat şi s-a manifestat ca şi cum alegătorii sunt simple obiecte ce pot fi extrase din casă prin oferirea de specatcole cu clovni, baloane şi zâne sau chiar cu forţa, conform voinţei şi interesului inculpatului: «Băi, dar organizaţi-vă să mi-i aduceţi pe toţi la vot, băi! Îi legaţi, îi luaţi în braţe»", au mai arătat procurorii.

Anchetatorii susţin că, în aceste condiţii instanţa de fond a apreciat pericolul social redus al faptei, implicit cuantumul modic şi modalitatea de executare a pedepsei aplicate lui Dragnea, numai prin raportare la accesarea fără drept a datelor personale, fără a analiza şi încălcarea libertăţii de vot şi "modul umilitor în care acesta a tratat electoratul".

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici