Alba: Referendumul local privind proiectul minier de la Roşia Montană costă 300.000 lei

Consiliul Judeţean Alba va cheltui aproximativ 300.000 de lei pentru organizarea referendumului prin care populaţia din 35 de comune şi oraşe din judeţ va fi consultată cu privire la proiectul minier de la Roşia Montană.

298 afişări
Imaginea articolului Alba: Referendumul local privind proiectul minier de la Roşia Montană costă 300.000 lei

Alba: Referendumul local privind proiectul minier de la Roşia Montană costă 300.000 lei (Imagine: Cristian Movila/ Mediafax Foto)

Secretarul Consiliului Judeţean Alba, Mariana Hurbean, a declarat sâmbătă că instituţia va cheltui aproximativ 300.000 de lei pentru organizarea referendumului local din 9 decembrie.

Potrivit lui Hurbean, suma exactă nu este încă stabilită, deoarece nu s-au finalizat achiziţiile de materiale electorale care vor fi folosite la referendum, însă costurile vor fi între 280.000 şi 300.000 de lei.

Hurbean a adăugat că pentru referendum vor fi înfiinţate 148 de secţii de votare, diferite de secţiile de votare de la alegerile parlamentare.

În urmă cu o săptămână, consilierii judeţeni din Alba au decis organizarea, în ziua alegerilor parlamentare, a unui referendum prin care populaţia din 35 de comune şi oraşe din judeţ va fi consultată cu privire la proiectul minier de la Roşia Montană.

Proiectul de hotărâre a fost votat de 21 de consilieri judeţeni, şase au votat "împotrivă", iar cinci s-au abţinut.

Aleşii judeţeni au decis ca referendumul să se desfăşoare în 9 decembrie, ziua alegerilor parlamentare, în 35 de comune şi oraşe, în mare parte din zona Munţilor Apuseni a judeţului Alba, adică în oraşele Zlatna, Câmpeni, Abrud, Baia de Arieş şi comunele Roşia Montană, Lupşa, Stremţ, Vadu Moţilor, Bucium, Ciuruleasa, Râmeţ, Vidra, Sohodol, Ponor, Ceru Băcăinţi, Almaşu Mare, Poşaga, Rîmetea, Întregalde, Galda de Jos, Cricău, Meteş, Albac, Arieşeni, Avram Iancu, Bistra, Gârda de Sus, Horea, Ighiu, Livezile, Mogoş, Ocoliş, Poiana Vadului, Sălciua şi Scărişoara.

Potrivit hotărârii, cetăţenii cu drept de vot din aceste zone vor trebui să răspundă cu "Da" sau "Nu" la întrebarea "Sunteţi de acord cu repornirea mineritului în zona Munţilor Apuseni şi a exploatării de la Roşia Montană?", întrebarea fiind modificată printr-un amendament în timpul şedinţei după ce iniţial se propusese formula: "Sunteţi de acord cu repornirea mineritului în zonele miniere din Munţii Apuseni: Zlatna, Bucium, Abrud, Roşia Montană, Baia de Arieş?".

Proiectul de la Roşia Montană se află în stadiu de evaluare, iar procesul de autorizare înaintează pe măsura finalizării procedurilor, declara, în septembrie, ministrul Mediului, Rovana Plumb.

Ea atrăgea atenţia că sunt două directive europene transpuse în legislaţia din România încă din anul 2008 - una care se referă la deşeurile din industria extractivă, iar cea de-a doua privind responsabilitatea de mediu, pentru care este nevoie să se elaboreze procedurile.

"În ceea ce priveşte directiva privind deşeurile din industria extractivă, la Ministerul Economiei se află în derulare procedura privind stabilirea obligaţiei de mediu. În momentul în care aceasta va fi finalizată, vom face paşii următori", spunea Rovana Plumb, neputând preciza în ce măsură procesul autorizării proiectului de la Roşia Montană va mai înainta în acest an.

Ea mai afirma că proiectul de la Roşia Montană este unul de interes naţional, care "necesită o abordare cu multă seriozitate şi maximă responsabilitate".

Proiectul minier Roşia Montană este dezvoltat de Roşia Montantă Gold Corporation, al cărei acţionar principal este Gabriel Resources.

La Roşia Montană, judeţul Alba, se află cel mai important zăcământ de aur din România. Acesta, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint, a fost concesionat în vederea exploatării către compania RMGC. Compania este controlată de firma canadiană Gabriel Resources, care deţine 80,46% din capitalul social. Statul, prin firma Minvest Deva, are o participaţie de 19,31% în RMGC.

În spatele companiei canadiene Gabriel Resources se regăsesc nume mari din business-ul mondial, precum miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz şi Thomas Kaplan.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici