Berea fără alcool poate conține alcool. Ce înseamnă, de fapt, «0%» și ce trebuie să verifici pe etichetă

Pentru cei mai mulți consumatori, aceste niveluri sunt foarte reduse. Pentru anumite persoane însă, inclusiv femeile însărcinate sau cele cu probleme hepatice, diferența dintre „fără alcool” și „aproape fără alcool” poate fi esențială, arată WSJ.

Ce înseamnă, de fapt, „fără alcool”

Confuzia pornește chiar de la denumiri. În materialul publicat de The Wall Street Journal, este explicat că băuturile cu mai puțin de 0,5% alcool în volum sunt încadrate drept „nonalcoholic”, în timp ce produsele descrise drept „alcohol-free” trebuie să nu conțină urme de alcool. Problema este că termenii precum „0%”, „zero-proof”, „alcohol-free” și „nonalcoholic” sunt uneori utilizați în comunicarea comercială într-un mod care poate crea confuzie. De aceea, o doză pe care scrie „non-alcoholic” nu trebuie presupusă automat ca fiind identică, din punct de vedere al conținutului de alcool, cu un produs care conține cu adevărat 0,0%.

Cum ajunge alcoolul în berea fără alcool

Procesul de producție explică de ce unele dintre aceste băuturi pot conține cantități reziduale de alcool. Unele companii evită fermentarea, proces în urma căruia se produce în mod natural alcool, și combină ingrediente precum plantele aromatice și condimentele cu apă fierbinte. Alte produse sunt obținute prin fermentare controlată, urmată de diluare sau de eliminarea alcoolului. Printre metodele utilizate se numără distilarea în vid și filtrarea. Chiar și după aceste procese, pot rămâne cantități foarte mici de alcool. Eliminarea lor până la nivelul de 0,0% poate necesita etape suplimentare de procesare. Acestea sunt considerabil mai costisitoare și, potrivit unor reprezentanți ai industriei, pot afecta și gustul băuturii.

Cât alcool poate conține o bere „fără alcool”

Potrivit informațiilor prezentate de WSJ, multe dintre cele mai cunoscute beri non-alcoolice din SUA conțin mai puțin de 0,5% alcool în volum, nu neapărat zero. Unele branduri afișează explicit nivelul sub 0,5% pentru a respecta cerințele de etichetare. Există însă și produse care susțin că au ajuns la 0,0%. Printre exemplele menționate se află Budweiser Zero și Michelob Ultra Zero. CleanCo, companie care comercializează alternative fără alcool, a redus concentrația propriilor produse de la 0,4% la 0,0% după ce testele de piață au arătat că unii cumpărători erau derutați de existența alcoolului rezidual.

De ce această diferență contează pentru unii consumatori

Pentru o persoană care pur și simplu dorește să consume mai puțin alcool, o băutură cu sub 0,5% poate reprezenta o alternativă la berea obișnuită. Însă nu toți consumatorii caută același lucru. În cazul unor persoane, obiectivul este evitarea completă a alcoolului. Printre acestea se pot afla persoane care încearcă să rămână abstinente sau oameni cărora medicul le-a recomandat să evite alcoolul. Există și situații în care miza este mai importantă din punct de vedere medical.

Experții citați de WSJ atrag atenția că datele despre efectele pe termen lung ale băuturilor non-alcoolice sunt încă limitate. Molly Bowdring, instructor la Stanford University School of Medicine, spune că există puține date provenite din studii controlate privind aceste produse. Un studiu randomizat, finanțat de industria alcoolului, a constatat că alternativele fără alcool au contribuit la reducerea consumului total de alcool în rândul persoanelor care consumau în exces. Totuși, baza de dovezi rămâne redusă.

Sarcina și bolile hepatice, două situații în care trebuie mai multă atenție

Pentru femeile însărcinate, recomandarea citată de WSJ este mult mai strictă. American College of Obstetricians and Gynecologists avertizează că nu există o cantitate de alcool considerată sigură în timpul sarcinii. Și pentru persoanele cu afecțiuni hepatice există motive de prudență. American Association for the Study of Liver Diseases recomandă persoanelor cu boli hepatice să evite băuturile non-alcoolice, potrivit sursei citate. Asta nu înseamnă că o bere cu sub 0,5% alcool este echivalentă cu o bere obișnuită. Diferența de concentrație este foarte mare. Înseamnă însă că termenul „fără alcool” nu trebuie interpretat automat ca „zero molecule de alcool” în cazul tuturor produselor.

Piața crește rapid, pe măsura cererii

Fenomenul nu este unul marginal. Datele NielsenIQ citate de WSJ arată că vânzările în dolari ale berii, vinului și băuturilor spirtoase non-alcoolice din SUA au crescut cu peste 14% în cele 52 de săptămâni încheiate la 18 iulie, comparativ cu perioada precedentă. În cazul berii non-alcoolice, vânzările au ajuns la aproape 235 de milioane de dolari în cele trei luni încheiate la 27 iunie. În același timp, vânzările de alcool tradițional au stagnat. Pe măsură ce piața se extinde, presiunea pentru etichete mai clare crește.

Un grup profesional din industrie, Adult Non-Alcoholic Beverage Association, susține că producătorii ar trebui să evite afirmațiile „zero” sau „alcohol-free” atunci când produsul conține alcool rezidual și să utilizeze mai clar termenul „nonalcoholic”.

Au existat inclusiv litigii legate de modul în care sunt promovate aceste produse. WSJ menționează un proces federal intentat în Louisiana împotriva Heineken USA, în care consumatorii au susținut că Heineken 0.0 era prezentată într-un mod înșelător, deși conținea mai puțin de 0,03% alcool. Cazul a fost soluționat în 2022, iar compania a continuat să comercializeze produsul.

Ce să cauți atunci când cumperi o bere fără alcool

Cel mai simplu mod de a evita confuzia este să nu te bazezi exclusiv pe formularea „fără alcool” de pe partea din față a ambalajului. Verifică procentul de alcool în volum, acolo unde este indicat. Diferența dintre 0,0% și sub 0,5% este importantă dacă pentru tine contează evitarea completă a alcoolului. Iar dacă ești într-o categorie pentru care chiar și urmele de alcool pot reprezenta o problemă, eticheta nu ar trebui să fie singurul criteriu. Recomandările medicului au prioritate.

În final, „berea fără alcool” nu este o categorie în care toate produsele sunt identice. Unele au alcool în cantități foarte mici, altele sunt formulate pentru a ajunge la 0,0%, iar modul în care sunt prezentate consumatorilor poate crea confuzie. Pe o piață care crește rapid, diferența dintre „fără alcool” și „aproape fără alcool” devine astfel mai mult decât o chestiune de marketing: pentru anumite persoane, este o informație care contează.