Braşov, oraşul unde ursul vine zilnic. În fondul cinegetic sunt de 5 ori mai multe exemplare decât este recomandat: „Un animal hrănit e un animal omorât”

  • Nu este zi în care urşii să nu coboare în zonele populate din Braşov şi Predeal.
  • Autorităţile locale s-au mobilizat şi încearcă să găsească soluţii pentru gestionarea situaţiei.
  • În timp ce braşovenii sunt îndemnaţi să evite zonele care se învecinează cu pădurea şi să nu mai hrănească animalele sălbatice, activiştii de mediu spun că o soluţie ar fi amenajarea unor spaţii de tip parc natural la marginea localităţilor.
1454 afișări
Imaginea articolului Braşov, oraşul unde ursul vine zilnic. În fondul cinegetic sunt de 5 ori mai multe exemplare decât este recomandat: „Un animal hrănit e un animal omorât”

Braşov, oraşul unde ursul vine zilnic

Numărul apelurilor la 112 ale oamenilor care s-au întâlnit cu ursul în Braşov s-a dublat în ultima jumătate de an. În medie, jandarmii sunt chemaţi de două–trei ori pe zi să îndepărteze urşii din zonele populate de oameni.

„Este vorba şi de zona Răcădău, este vorba şi de oraşul Predeal. Sunt zone unde urşii ... e obişnuită apariţia lor, însă din punctul de vedere al siguranţei cetăţenilor este foarte important ca aceştia să apeleze cu încredere la 112. Cei care locuiesc în astfel de zone putem spune că sunt obişnuiţi cu prezenţa acestor animale. Important este să nu părăsească locuinţa în acel moment. Recomandările sunt mai mult de ordin civic şi să păstreze cât mai bine sigilate locurile unde se depozitează gunoiul. Să nu hrănească animalul sălbatic. Din păcate, ursul de multe ori este în căutare de hrană şi ăsta este motivul pentru care iese din pădure, din mediul lui, şi vine în zona aglomerată a oraşului”, explică Ion Zaharia, purtător de cuvânt IJJ Braşov.

Primarul Allen Coliban spune că o soluţie pentru ca urşii să nu mai vină în oraş şi în zona metropolitană a Braşovului este gestionarea mai bună a deşeurilor şi aşteaptă propuneri pentru a interveni în pădure, pentru hrănirea animalelor sălbatice în mediul lor, astfel încât acestea să nu mai vină printre oameni.

„Să găsim soluţii pe termen scurt şi mediu, asta în aşteptarea soluţiilor legislative care adresează problema la nivel naţional. La nivelul municipiului Braşov şi a zonei metropolitane am discutat despre o gestiune mai bună a deşeurilor şi despre replicarea unor exemple de bune practici care au dat rezultate în alte zone. Am discutat despre soluţii de monitorizare în timp real şi avem un grup de lucru care săptămâna viitoare va veni cu nişte propuneri concrete în sensul acesta şi despre felul în care urşii se hrănesc şi cum am putea să intervenim inclusiv în această zonă astfel încât să evităm interacţiunile dintre om şi urs şi venirea urşilor în oraş”, spune Allen Coliban, primarul municipiului Braşov.

Agenţii de mediu spun că acum, când urşii vin tot mai des printre oameni, plătim preţul unui management defectuos al deşeurilor şi al relaţiei om – animal sălbatic în zonele populate de la marginea pădurii. Nimeni nu s-a ocupat cu adevărat până acum de situaţia animalelor sălbatice acolo unde este mediul lor, în pădure.

„Braşovul este un caz emblematic pentru că sunt cartiere care se învecinează exact cu pădurea, cum este zona de la marginea Braşovului, din Răcădău, unde oamenii s-au obişnuit să vină acolo ursul la gunoaie ca la o atracţie turistică. Este ceva extrem de periculos, care trebuie să înceteze, pentru că este o chestiune de timp până se va lăsa cu pierderi de vieţi omeneşti şi în timp ce se întâmplă asta, cu siguranţă pierdem şi urşii. În loc să folosim această soluţie ultimă prevăzută de lege şi anume cea letală sau relocarea, să împrejmuim acea zonă care se învecinează cu oraşul cu garduri electrice, să transformăm într-un sanctuar pentru urşi la cele mai înalte standarde”, comentează Gabriel Păun, Agent Green.

Ursul vine la hrana oamenilor, nu are nicio treabă cu omul, spun activiştii de mediu. Iar pentru a nu mai veni în zonele populate, el trebuie pus să îşi schimbe obiceiurile pe care tot omul i le-a indus. Practic, omul a hrănit animalele sălbatice în pădure, pentru ca ele să se înmulţească, pentru a putea fi vânate. Acum urşii nu mai pot fi vânaţi, dar nici hrană nu mai primesc şi este normal ca ei să caute mâncarea.

„Problema apare acolo unde vânătorii, pentru că pe mâna lor statul a dat îngrijirea animalelor sălbatice, prin împuşcare, nu prin altceva, au început să hrănească animalele în pădure. Aici s-a produs o eroare ştiinţifică gravă. De ce le-au hrănit? Ca să fie mai multe, ca să împuşte mai multe. Şi dacă nu le mai hrănesc, e ca un fel de ... le-au sedus şi le-au abandonat. Deci ele au proliferat foarte mult pentru că au şi fost hrănite ca să împuşte mai multe. Acum, dacă nu mai pot împuşca atât de mulţi urşi, este o problemă şi ei vor să îşi revendice practic dreptul lor pe care cred că îl au şi să împuşte mai mulţi urşi. Trebuie să înceteze această hrănire pentru că un animal hrănit este un animal omorât”, adaugă Gabriel Păun, Agent Green.

În România, potrivit specialiştilor, din cauza măsurilor protecţioniste, populaţia de urşi a crescut extrem de mult, fiind estimată undeva între 5.000 şi 10.000 de exemplare.

40% din efectivele de urşi bruni ale Europei se regăsesc în România.

La Braşov, în fondul cinegetic sunt aproximativ 100 de urşi, de cinci ori mai mult decât ar trebui, în condiţiile în care numărul optim ar fi de 18-20 de exemplare.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici