Ce tip de muzică stimulează cel mai mult mişcarea? Neurocercetătorii, despre impactul sunetelor „inconştiente” asupra creierului

Frecvenţele joase ne fac să ne mişcăm mai mult, arată un nou studiu.

1705 afișări
Imaginea articolului Ce tip de muzică stimulează cel mai mult mişcarea? Neurocercetătorii, despre impactul sunetelor „inconştiente” asupra creierului
O nouă cercetare ştiinţifică confirmă ceea ce DJ-ii şi pasionaţii de muzică electronică ştiau de la bun început: cu cât bass-ul este mai profund, cu atât este mai multă atmosferă şi mişcare.
 
Împreună cu alţi cinci cercetători, neurologul Daniel Cameron, afiliat la Universitatea canadiană McMaster, a descoperit că oamenii dansează mai mult în mod inconştient atunci când frecvenţele joase inaudibile de bas se amestecă cu muzica percepută uşor de ureche. Echipa a publicat rezultatele studiului la începutul acestei luni în revista ştiinţifică Current Biology.
 
Faptul că frecvenţele joase, chiar şi atunci când nu sunt percepute în mod conştient, pot determina oamenii să danseze semnificativ mai mult şi mai intens, susţine ipoteza că sunetele joase stimulează diferite organe senzoriale din corp (cum ar fi pielea şi organul vestibular) care sunt foarte strâns legate de sistemul motor.
 
Aceste conexiuni ocolesc cortexul frontal din creier, menţinând percepţia la un nivel inconştient, dar incitând totuşi la mişcare. „Cercetările privind efectele frecvenţelor joase asupra auzului şi asupra simţului echilibrului şi al atingerii ar trebui să dezvăluie mecanismele cerebrale exacte implicate”, a declarat Cameron.
 
Experimentul a fost realizat la Universitatea McMaster, într-o sală de concerte care efectuează experimente în domeniul muzicii, al sunetului şi al mişcării şi al modului în care acestea influenţează dezvoltarea şi sănătatea umană.
 

Bass mai „adânc” = mai multă mişcare

 
În timpul unui spectacol susţinut de duo-ul canadian de muzică electronică Orphx, mai multe persoane din public au purtat bentiţe pe cap dotate cu senzori de mişcare. În timpul concertului de 55 de minute, aşa-numitele amplificatoare VLF, care produceau sunete de bass extrem de joase, au fost apoi pornite şi oprite la fiecare 2,5 minute.
 
Datele colectate au arătat că persoanele care purtau senzori de mişcare s-au mişcat cu până la 11,8% mai mult atunci când amplificatoarele VLF produceau sunete foarte joase, care nu sunt perceptibile în mod conştient.
 
Pentru a verifica faptul că participanţii erau cu siguranţă incapabili să audă bass-ul extrem de scăzut, oamenii de ştiinţă au efectuat un studiu suplimentar după concert. 17 participanţi au fost întrebaţi dacă au auzit o diferenţă între înregistrările spectacolului în care amplificatoarele VLF erau pornite şi înregistrările în care acestea erau oprite, dar care, în rest, erau identice. Testul a arătat că publicul nu a putut auzi nicio distincţie. „Am fost impresionat de acest efect”, mai spune Cameron, citat de De Morgen. „Oamenii nu au auzit că au existat schimbări în muzică, dar aceste schimbări le-au ghidat mişcările”. 

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici