Corupţia la vremuri de criză

  • Perioadele de criză sunt folosite de oportunişti pentru a-şi însuşi, ilegal, sume mari de bani
  • Acest fenomen este comun tuturor statelor lumii şi, surprinzător, el este mai frecvent în statele bogate decât în cele sărace
  • Corupţia este prezentă pe tot traseul pe care materialele sanitare şi medicamentele îl parcurg de la producător la utilizator
599 afișări
Imaginea articolului Corupţia la vremuri de criză

Corupţia la vremuri de criză

S-a constatat, mai ales din istoria ultimului secol, că perioadele de criză sunt folosite de oportunişti pentru a-şi însuşi, ilegal, sume mari de bani, prin mijloace care evită intervenţia structurilor de luptă împotriva corupţiei şi fraudei. Acest fenomen este comun tuturor statelor lumii şi, surprinzător, el este mai frecvent în statele bogate decât în cele sărace. Corupţia este prezentă pe tot traseul pe care materialele sanitare şi medicamentele îl parcurg de la producător la utilizator.

În perioadele de criză, când instituţiile de securitate ale statului sunt preocupate cu găsirea soluţiilor de ieşire din situaţia critică pe care o traversează ţările, se creează condiţii  pentru ceea ce americanii numesc „white collar crime”, domeniu infracţional din care face parte, în primul rând, corupţia. Aceasta este „ucigaşul tăcut” care acţionează împotriva eforturilor umanităţii de a salva vieţile semenilor.

Statele democratice, care aplică principiile democraţiei liberale, sunt mai vulnerabile la acţiunile infractorilor de orice natură. O mare deficienţă în funcţionarea actuală a statelor este lipsa unor prevederi agravante, cu pedepse sporite, pentru infracţiunile comise pe timpul situaţiei de urgenţă. Este necesară, în aceste ţări, legiferarea unor pedepse mai aspre pentru infractorii care intervin, în scopuri care ţin de interesul personal, pe lanţul de aprovizionare cu echipamente medicale.

Corupţia în pandemia cu SARS-CoV-2 nu este un caz singular în trecutul apropiat. Epidemia cu virusul Ebola a luat 11.000 de vieţi în Guineea, Sierra Leone şi în Liberia. Din rapoartele Crucii Roşii, corupţia internaţională a privat bolnavii de acest virus, de 6 milioane de dolari din fondurile de asistenţă sanitară,  prin facturi comerciale false, supra taxare şi speculă. Este posibil ca aceste infracţiuni să se repete şi pe timpul pandemiei cu noul coronavirus.

În această perioadă, toate statele cu populaţii infectate cu SARS CoV-2 au fost puse la grea încercare privind eficacitatea şi rezilienţa sistemului sanitar. Carenţele de funcţionare ale structurilor medicale, în toate ţările lumii, au scos în evidenţă „infectarea” cu corupţie. Acest fenomen se dovedeşte acum, când sistemul medical este solicitat la maximum, o atitudine  criminală asupra societăţii, ea ducând adesea inclusiv la pierderi de vieţi omeneşti.

Un studiu ONU estimează că pierderile financiare datorate corupţiei în timpul crizei pandemice se încadrează în procentul de 10-25% din valoarea contractelor. În Uniunea Europeană acest procent este de 28%, cele mai mari sume fiind fraudate în faza de achiziţionare de medicamente şi echipamente medicale. Aceste infracţiuni nu numai că reduc valoric şi cantitativ aportul de materiale medicale, dar ele diminuează încrederea populaţiei în guvernare, cu efecte psihologice majore pentru moralul cetăţenilor. Acelaşi studiu vine cu argumente asupra constatării că în statele în care nivelul de corupţie a fost mai ridicat, numărul de victime şi situaţiile de colaps ale unităţilor medicale au fost mai frecvente.

În SUA, constatându-se magnitudinea efectelor nocive ale corupţiei, Congresul a elaborat o legislaţie bipartizană, ce se adresează acestui fenomen. În cadrul prevederilor acesteia, este prevăzută constituirea unui fond financiar pentru lupta internaţională împotriva corupţiei. În valoare de 37 mil.$, fondul a fost creat în cadrul Agenţiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). Printre acţiunile ce vor fi finanţate se numără managementul transparent al capacităţilor de asistenţă medicală, încurajarea transparenţei, verificarea raportării corecte a datelor necesare analizelor statistice, supravegherea fermă a procesului de achiziţii, combaterea  mitei la nivel local sau guvernamental şi altele. Din aceste fonduri sunt sprijinite şi acţiunile societăţii civile în vederea monitorizării acţiunilor guvernelor şi a performanţelor acestora.

Corupţia în timpul pandemiei se poate manifesta pe întregul parcurs al achiziţionării, transportului şi livrării materialelor medicale către farmacii sau spitale.

În multe state, datorită lipsei acute de echipamente medicale în cantităţile necesare, ca şi a nevoii de accelerare în procesul de achiziţie, regulile obişnuite de licitare au fost simplificate, creându-se oportunităţi pentru falsificatorii de produse, pentru speculă sau chiar achiziţionări fictive. Nu de puţine ori mita este un stimul important în acest proces. Aceasta a fost folosită pentru acoperirea unor nereguli, ascunse sub pretextul iminenţei unui pericol fatal, în cazul în care produsele respective nu ajung la destinaţie în cel mai scurt timp posibil. Tot cu ajutorul mitei se ocolesc reglementările legale privind controlul vamal, carantina şi chiar se modifică destinaţiile produselor.

În cadrul unui studiu al Comisiei Europene din anul 2017, s-a relevat faptul că 19% din cetăţenii UE dau mită pentru asistenţa de sănătate, în timp ce acest fenomen, ajunge, paradoxal, la 29% în state ca Germania, Franţa şi Spania. 

Toate acestea se întâmplă datorită lipsei de rezilienţă a sistemului anticorupţie dar şi sofisticării metodelor de corupţie. Necesitatea rapidă a anumitor produse nu trebuie să se constituie ca o vulnerabilitate şi de aceea este necesară atitudinea proactivă a structurilor anticorupţie. Posibila intrare in carantină a unor membrii ai acestor autorităţi trebuie rapid compensată prin desemnarea unor alţi specialişti pentru a nu crea breşe de securitate în procesul de achiziţie al materialelor de urgenţă medicală.

În acelaşi timp trebuie verificată încadrarea preţurilor de achiziţie a produselor într-o marjă decentă, pentru a preveni specula ca şi evitarea plăţii taxelor. Unele state au introdus plafonări ale preţurilor la produsele sanitare, mâncare sau utilităţi.

Un alt segment, de pe traseul producător-utilizator, în care se manifestă corupţia, este parcursul de transport al materialelor sanitare. S-au constatat furturi din mijloacele de transport ca şi deturnarea completă a acestora. Aceste manifestări i-au făcut pe britanici să solicite prezenţa armatei pentru însoţirea transporturilor cu produse medicale strategice.

Livrarea materialelor sanitare către spitale este şi ea o zonă în care se manifestă fenomenul de corupţie. Şi aici mita este prezentă în rândul celor care planifică cantitativ sau financiar (produse mai  scumpe sau mai ieftine) ce se distribuie la fiecare spital.

Din vulnerabilităţile pe parcursul furnizor-utilizator nu trebuie excluse lanţurile de farmacii. Analizele făcute în SUA în perioada pre-pandemică scoteau în evidenţă criza medicamentelor, în special din categoria citostaticelor.  Unele firme cum sunt Purdue Pharma şi Johnson & Johnson au pus în vânzare produse contrafăcute. În acelaşi timp au crescut exagerat preţurile medicamentelor. Datorită lipsei unor medicamente, uneori vitale, farmaciile devin, şi ele susceptibile de acceptare a mitei.

S-au luat şi măsuri inedite de contracarare

În India s-a înfiinţat o linie verde la care să sune pacienţii care constată solicitarea în farmacii a unor preţuri de speculă. Compania Amazon a luat măsura de a scoate din sistemul on-line produsele ofertate la preţuri de speculă.

Guvernul SUA a disponibilizat suma de un trilion de dolari pentru producţia de medicamente şi dispozitive pentru teste medicale. Această sumă este tentantă pentru posibilii infractori, ceea ce înseamnă şi presupune o atenţie sporită a structurilor anticorupţie.

Conform  Journal of the American Medical Association, în anul 2011 în sistemul medical al SUA, s-au pierdut prin fraudă şi abuzuri 98 de miliarde de dolari, deşi nu existau vulnerabilităţile ce le aduce o situaţie de criză. 

În SUA au fost create structuri civice pentru lupta împotriva corupţiei, cea mai activă fiind Coaliţia pentru Integritate. Aceasta a elaborat un studiu care analizează modul în care statele componente ale federaţiei s-au pregătit pentru a face faţă corupţiei din această perioadă de timp. S-au acordat puncte, de la zero la 100, pentru îndeplinirea criteriilor. Nici un stat american nu a depăşit 80 de puncte iar statul Dakota de Nord a primit zero puncte.

Viaţa de fiecare zi dovedeşte faptul că, în timpul pandemiei, corupţia este un act criminal care ucide vieţi nevinovate. Gravitatea acestor infracţiuni ar trebui să ducă la modificarea legislaţiei în domeniu, pentru ca pedepsele  să fie pe măsura faptelor.  

Trebuie să ţinem cont de faptul că trăim într-o situaţie limită în care fiinţa umană dezvăluie tot ceea ce este mai bun dar şi tot ceea ce este mai rău în ea. Acest comportament  nu poate fi schimbat pe termen scurt decât prin sancţiuni aspre. Pe termen lung doar educaţia cetăţeanului poate fi eficientă.   

Articolul este scris de generalul (r) Sergiu Medar, fost şef al Comunităţii Naţionale de Informaţii şi autor la Monitorul Apărării şi Securităţii

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Taguri:
coruptie,
criza

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici