Criza TRAFICULUI din București – prea multe mașini, prea puține soluții (VIDEO)

Potrivit datelor Institutului pentru Orașe Vizionare, șoferii din București petrec anual echivalentul a peste 12 zile de lucru blocați în trafic. În orașe mici precum Reșița sau Călărași, pierderile sunt de trei ori mai mici.

Florian Filat, directorul executiv al institutului, explică: „Gătuirea de la ora 17 – 18 pe anumite rute din zona de nord către centru, atunci când oamenii, în mod obișnuit, ies de la serviciu, s-a mutat ușor mai devreme și nu mai este atât de mare.”

Bucureștiul este clasat de compania olandeză TomTom pe locul 5 la nivel global în ceea ce privește congestia rutieră, cu un nivel de 48%. În fruntea clasamentului se află Mexico City, Bangkok și Davao City. Un bucureștean parcurge, în medie, 10 kilometri în 31 de minute și 9 secunde, o creștere de 20 de secunde față de anul precedent.

Prea multe mașini, prea puține locuri de parcare

În București sunt înmatriculate aproximativ 1,6 milioane de autovehicule. Cifrele oficiale din Inventarul Parcărilor Publice arată un număr de 300.359 locuri de parcare . Diferența uriașă generează nu doar haos în trafic, ci și o presiune asupra spațiului urban.

Raluca Turcan acuză ANAF de dublă măsură: Antreprenorii mici primesc amenzi, somații și popriri pentru câteva mii de lei

Titlurile TEZAUR: Guvernul vinde titluri de stat cu dobânzi mai mici decât inflația

„Bucureștiul nu este construit pentru atâtea mașini pentru atâția oameni (…). Locurile de parcare cred că reprezintă principala problema si nu pot fi rezolvate decât prin niște măsuri corecte pe care nu văd ca vreun primar vreodată să le ia foarte curând”, spune Alex Vîlvoi, fondatorul Asociației România Fără Gropi.

Comportamentul șoferilor agravează traficul

Traficul bucureștean nu e sufocat doar de infrastructură, ci și de comportamentul șoferilor.
Comisarul-șef Ionuț Preda atrage atenția asupra abaterilor care amplifică blocajele:

„Printre greșelile care cauzează aglomerația în București aș începe cu utilizarea telefoanelor mobile, după care trecem la celelalte abateri care cauzează aglomerație:  nepăstrarea centrului liber în intersecție, forțarea semaforului, oprirea neregulamentară cauzează de asemenea congestii.”

Consecințele se văd în statistici: în 2024, în București s-au înregistrat 3.267 de accidente rutiere, iar în primele șase luni ale acestui an peste 140 de incidente au implicat trotinete electrice.

Transportul public – între potențial și realitate

Potrivit raportului Starea Mediului în București, Capitala deține 74 de linii de autobuz, 17 de troleibuz, 20 de tramvai și 5 magistrale de metrou. Însă, calitatea și punctualitatea serviciilor de transport public sunt adesea criticate.

„Cred că este o anumită preferință de a ne deplasa cu mașina. (…) Sigur, nici alternativele nu sunt întotdeauna ce trebuie (…) Poate ține și de percepția unui statut. Păi ce, sunt sărac să merg  să merg cu transportul în comun?! Deci e anumită chestiune care ține de de mentalitate și relația pe care o avem cu mașina”, spune Florian Filat.

Poluarea – efectul colateral al traficului

Peste jumătate dintre mașinile din București au mai mult de 10 ani vechime, iar o treime sunt diesel. Efectul se simte în aerul tot mai greu de respirat.

„ Cel care este în mașină și are un filtru de polen la o mașină modernă e mai puțin afectat. Dar cei de pe stradă, cei care n-au nicio vină că tu te deplasezi cu o mașină diesel, câteodată puternică sau veche, ei bine, acolo sunt, sunt probleme și acolo trebuie intervenit,” a afirmat activistul de mediu, Adrian Bîlbă.

Florian Filat, directorul executiv al Institutului pentru Orașe Vizionare, consideră că Bucureștiul are un potențial real de îmbunătățire a traficului:

“Să facem tranziția de la trafic, unde este vorba despre mașini, la mobilitate, unde e vorba despre oameni și mai mult decât atât, la proximitate. Să nu fie lucrurile să fie în proximitate, să nu trebuiască să deplasezi foarte mult pentru a avea acces la școli, la job, la educație, servicii de sănătate, opțiuni de divertisment”.