CSAT, răspuns pentru MEDIAFAX: Consiliul nu e abilitat să INIŢIEZE/DISPUNĂ altor autorităţi modalităţi concrete de colaborare. Ce spune despre protocolul ANAF-SRI

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) susţine, într-un răspuns la o solicitare a MEDIAFAX referitoare la existenţa unui protocol ANAF-SRI, că instituţia nu iniţiază sau dispune altor autorităţi publice din domeniul apărării ţării şi securităţii naţionale modalităţi concrete de colaborare.

2082 afișări
Imaginea articolului CSAT, răspuns pentru MEDIAFAX: Consiliul nu e abilitat să INIŢIEZE/DISPUNĂ altor autorităţi modalităţi concrete de colaborare. Ce spune despre protocolul ANAF-SRI

CSAT, răspuns pentru MEDIAFAX: Consiliul nu e abilitat să INIŢIEZE/DISPUNĂ altor autorităţi modalităţi concrete de colaborare. Ce spune despre protocolul ANAF-SRI

"Regula generală a conduitei instituţionale - imprimată constant de către CSAT în realizarea prerogativelor sale constituţionale, respectiv de organizare şi coordonare a activităţilor care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională - este de a stabili, în responsabilitatea instituţiilor din acest domeniu, direcţii de acţiune şi măsuri generale destinate prevenirii sau înlăturării riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii ţării, şi numai în limita competenţelor legale ce revin fiecărei instituţii publice din această sferă de activitate. Din această perspectivă şi în respectarea principiului constituţional al legalităţii, CSAT nu este abilitat să iniţieze sau să dispună altor autorităţi publice din domeniul apărării ţării şi securităţii naţionale modalităţi concrete de colaborare, inclusiv sub forma protocoalelor de colaborare sau altor forme detaliate de coordonare interinstituţională, precum cele la care faceţi referire, în realizarea acţiunilor din responsabilitatea acestora", menţionează CSAT.

Precizarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării este răspunsul unei solicitări înaintate de MEDIAFAX Consiliului, SRI, Ministerul de Finanţe şi ANAF, cerere referitoare la rolul ofiţerilor SRI care activau în cadrul Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală şi la decizia care a stat la baza detaşării acestora.

O altă instituţie care a răspuns solicitării MEDIAFAX este SRI, precizând pe 8 martie că a fost a demarată procedura de retragere a celor a celor 23 de ofiţeri SRI care activau în cadrul Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală, din ANAF, din anul 2013.

Totodată, în răspunsul Serviciului Român de Informaţii se arată că, referitor la colaborarea dintre SRI şi ANAF nu există un protocol, dar este o decizie a CSAT.

“Colaborarea SRI cu celelalte instituţii şi autorităţi publice, inclusiv cu Ministerul Finanţelor Publice se realizează în baza art.14 din Legea nr.14/1992 privind organizarea şi funcţionarea SRI, cu modificările şi completările ulterioare. Decizia în acest caz a aparţinut tuturor decizionalilor din instituţiile statului român, reprezentate în CSAT, inclusiv preşedintele şi premierul României, Serviciul Român de Informaţii punând în aplicare, ulterior, hotărârea CSAT”, transmite biroul de presă al SRI.

Chiar dacă în acest caz detaşasarea ofiţerilor SR nu s-a făcut în baza unui protocol, instituţia a încheiat de-a lungul timpului mai multe astfel de documente cu celelalte servicii de informaţii sau ministere. Unul dintre acestea, încă funcţional, a fost încheiat în urmă cu 13 ani, în mandatul lui Ion Iliescu.

Semnatarii sunt SRI, SIE, MApN, MAI, MJ, SPP şi STS şi ORNISS, iar cadrul legat a fost creat tot în baza unei decizii CSAT.

"Protocolul general de cooperare privind activitatea de informaţii pentru securitate naţională" a fost încheiat la data de 27 octombrie 2004, iar documentul este invocat şi în raportul de activitate al Serviciului Român de Informaţii (SRI) pentru anul 2014.

"Instituţiile semnatare ale Protocolului general de cooperare privind activitatea de informaţii pentru securitate naţională (SRI, SIE, MApN, MAI, MJ, SPP, STS şi ORNISS) au urmărit respectarea principiilor legalităţii, coordonării unitare, competenţei materiale, secretizării mijloacelor şi metodelor specifice folosite în obţinerea datelor şi informaţiilor şi proprietăţii intelectuale asupra informaţiilor care fac obiectul cooperării. Au fost acoperite, prin acţiuni specifice, toate domeniile reglementate de Protocol, SRI acţionând prioritar în direcţia îndeplinirii atribuţiilor sale generale. Activităţile de cooperare s-au axat, preponderent, pe contracararea unor acţiuni de corupţie şi fraudă, cu vectori din rândul decidenţilor/funcţionarilor administraţiei publice locale sau centrale şi ai altor instituţii ale statului, precum şi gestionarea riscurilor generate de activităţile infracţionale ale unor grupări de criminalitate organizată cu conexiuni transfrontaliere", se arată în raportul SRI pentru anul 2014.

În ultima perioadă s-a discutat despre echipe mixte procurori-ofiţeri, acest lucru fiind negat de instituţiile în cauză. Pe de altă parte, în raportul de activitate al SRI din anul 2014, instituţia vorbeşte şi despre existenţa unor grupe operative formate din experţi ai instituţiilor semnatare.

"Dintre modalităţile de cooperare, locul central l-a avut schimbul de date şi informaţii, realizat în conformitate cu normele legale şi cu respectarea termenelor de comunicare a datelor solicitate de instituţiile partenere. De asemenea, au fost constituite grupe operative sau de coordonare comune, compuse din experţi ai părţilor semnatare, pentru executarea unor misiuni complexe şi exploatarea în comun a autorizaţiilor de interceptare a comunicaţiilor vectorilor, ceea ce a potenţat documentarea calificată a activităţilor infracţionale", explică SRI în raportul postat pe site.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, duminică, că protocoalele vehiculate public dintre SRI şi diferite instituţii ale statului ar trebui făcute publice, desecretizate, chiar dacă ele au fost denunţate, pentru ca "să ştim cum s-a desfăşurat această colaborare, activitate mixtă".

"De principiu, serviciile de informaţii sunt structuri ale statului de drept. Au competenţele lor, care sunt complementare celorlalte competenţe din stat. Nu putem nega utilitatea publică a acestor servicii, dar nici nu putem admite interferenţa lor în zona juridică a urmăririi penale şi a judecăţii. În spaţiul public, ştim despre protocoale diferite, cu structuri , cu instituţii diferite este vorba. Aşadar, dacă luăm o măsură, să facem treaba până la capăt, să nu denunţăm protocolul cu X şi să lăsăm în vigoare alte trei, patru. Ori, ori. După părerea mea, nu e suficient să îl denunţi, că dacă îl denunţi, ce faci? Nu mai este în vigoare, îl laşi inoperant, inaplicabil. Mai interesant ar fi să îl şi vedem, să îl şi desecretizăm, să ştim cum au funcţionat aceste structuri, cum s-a desfăşurat această colaborare, activitate mixtă, dacă mă pot exprima astfel. Eu am înţeles de la procurorul general că le-a denunţat. Eu vorbeam de pasul următor, de cunoaşterea a ceea ce nu mai este în vigoare", a spus Tudorel Toader.

Şi preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), Dana Gîrbovan, a declarat, într-un interviu acordat agenţiei de presă MEDIAFAX, că protocoalele dintre Ministerul Public şi Serviciul Român de Informaţii (SRI) trebuie făcute publice pentru ca fiecare cetăţean şi fiecare persoană implicată în procese penale să ştie ce au conţinut.

Cel mai dezbătut protocol al Serviciului Român de Informaţii (SRI) este cel încheiat cu Parchetul General, care a fost adus în discuţie de asociaţiile de magistraţi. Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) şi Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) au solicitat Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) desecretizarea documentului. UNJR spunea că relaţiile dintre parchete şi serviciile de informaţii s-au materializat în “constituirea de echipe mixte, cu reprezentanti ai organelor de urmărire penală, în scopul contracarării riscurilor derivate din derularea unor activităţi cu caracter infracţional”.

Discuţiile pe marginea acestui protocol au ajuns şi în CSM, existenţa protocolului fiind confirmată în şedinţa din 18 ianuarie şi de procurorul general al României, Augustin Lazăr.

"A existat un protocol în care se discuta despre echipe operative între Ministerul Public şi serviciile de informaţii, însă eu mereu mi-am pus următoarea problemă: acest protocol nu există, eu nu mi l-am înşusit şi nu mergem înainte cu astfel de inginerii, să zic aşa, pentru că ele nu se găsesc în Codul de Procedura Penală. Noi anchetăm, iar dumneavoastra judecaţi după Codul de Procedură Penală. Nu există nimic altceva care să se numească echipă mixtă", a spus Augustin Lazăr în şedinţa CSM din 18 ianuarie.

Apoi a venit şi explicaţia SRI, care anunţa că ofiţerii nu făceau muncă de cercetare penală şi nu scriau probatorii.
Preşedintele comisiei de control al SRI, Adrian Ţuţuianu, declara pe 28 februarie că protocolul SRI - Ministerul Public a fost încheiat în februarie anul 2009, pe baza unor hotărâri ale CSAT din 2004 şi 2007 "care prevedeau cooperarea dintre SRI şi ministerul Public. Strategia de apărare pentru 2015-2019 prevede încheierea unor protocoale inter-instituţionale între instituţiile care au rol în asigurarea securităţii naţionale".

Întrebat dacă între SRI şi DNA a existat un protocol, Ţuţuianu a răspuns: "Între PÎCCJ şi SRI. DNA e structură a acestui Parchet". Astfel, deşi colaborarea dintre DNA şi SRI nu era reglementată de existenţa unui protocol încheiat direct de cele două instituţii, se realiza pe baza celui încheiat în 2009 cu Ministerul Public, când procuror general al României era actualul procuror şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi.

O colaborare strânsă, neparafată direct, a existat între DNA şi SRI, lucru care a reieşit de nenumărate ori din comunicatele DNA, în care erau menţionaţi ofiţerii SRI.

În sistemul judiciar este cunoscută implicarea ofiţerilor SRI în activitatea procurorilor, înainte de decizia CCR, în anumite grupuri discutându-se colaborarea strânsă dintre parchete şi SRI, în principal în privinţa cauzele de corupţie. Mai exact, surse din sistemul judiciar au explicat pentru MEDIAFAX că prin sesizarea procurorilor în legătură cu anumite posibile fapte şi realizarea interceptărilor/filajului, ofiţerii îşi urmăreau munca, posibilitatea implicării suplimentare fiind permisă sau nu de fiecare procuror în parte. Sursele citate au precizat că, în acest context, munca anchetatorilor fiind uşurată de contribuţia ofiţerilor SRI, nu este exclusă o intruziune tacită, existând uneori impresia preluării controlului asupra unei anchete, în sensul obţinerii de informaţii mai mult decât necesare în ceea ce priveşte desfăşurarea cercetărilor într-un anumit dosar.

După decizia CCR, SRI şi-a păstrat atribuţia de a informa DNA cu privire fapte care reies din activitatea ofiţerilor, însă surse din sistem susţin că Serviciul şi-a întrerupt colaborarea chiar şi în acest sens cu DNA, de câteva luni nefiind trimisă nicio informare procurorilor.

Existenţa unui protocol direct şi a unor echipe mixte SRI- DNA a fost infirmată şi de conducerea Direcţiei dar şi de SRI.

"Nu au existat echipe mixte SRI-procurori ori întâlniri între procurori şi ofiţerii de informaţii în case conspirative. Dosarele penale sunt instrumentate strict prin raportare la Codul penal, Codul de procedură penal şi Legea 78/2000", transmitea DNA printr-un comunicat de presă.

După discuţiile lansate în spaţiul public şi la nivelul unor instituţii de control, în ciuda explicaţiilor oficiale venite de la instituţiile în cauză, în dezbaterile publice au intervenit şi ONG-uri care activează pe partea de justiţie. Spre exemplu, Centrul de Resurse Juridice a cerut procurorului general al României declasificarea protocolului de colaborare dintre Ministerul Public şi SRI. Organizaţia susţinea că "metodele speciale de supraveghere sau cercetare sunt procedee probatorii care duc la obţinerea mijloacelor de probă, acestea neputând fi obţinute decât de organele de urmărire penală, pe cale de consecinţă SRI a desfasurat activitati de urmarire penală".

Ulterior, au apărut informaţii referitoare la alte protocoale încheiate de SRI cu diverse instituţii. Directorul SRI Eduard Hellvig a decis denunţarea tuturor protocoalelor încheiate între SRI cu alte instituţii, inclusiv din domeniul justiţiei, care nu se corelează cu modificările legislative intervenite de la momentul încheierii, a precizat, pe 28 februarie, preşedintele Comisiei SRI, Adrian Ţuţuianu.

 

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici