În România, numărul elevilor este în continuă scădere, natalitatea coborând cu 33 de procente în ultimele două decenii, însă autoritățile au decis să facă economii la bugetul de stat exact din reducerea burselor acordate elevilor. În paralel, cheltuielile cu aparatul bugetar, aflat într-o expansiune accelerată în ultimul deceniu, continuă să crească. Numai între 2015 și 2023, primăriile și consiliile județene au angajat peste 50.000 de persoane, ajungând la un total de 284.000 de angajați doar în administrația locală.
Această creștere a numărului de funcționari publici a generat o cheltuială suplimentară de peste 6 miliarde de lei anual, echivalentul bugetului național pentru bursele elevilor. Dacă statul ar reveni la nivelul de personal bugetar din 2015, economia realizată ar putea acoperi integral bursele pentru toți elevii eligibili, potrivit datelor centralizate de analiștii Ziarul Financiar.
Un procent de 86% dintre elevii români primesc o formă de bursă – de merit, socială, tehnologică sau de performanță, ceea ce reflectă vulnerabilitățile sociale tot mai pronunțate în sistemul de învățământ. Numărul elevilor care beneficiază de burse sociale a crescut accelerat din cauza problemelor financiare tot mai mari ale familiilor. Dacă în anul școlar 2020–2021 doar 6% dintre elevi primeau astfel de burse, proporția a urcat la 30% pentru anul școlar 204-2025.
Premierul Ilie Bolojan a explicat, în conferința de presă de vineri, că bugetul burselor pentru elevi a crescut semnificativ în ultimii trei ani, de la 188 milioane lei la 4,3 miliarde lei, adică aproape 1 miliard de euro anual și a sugerat că această creștere trebuie reevaluată. În opinia sa, sistemul actual de acordare a burselor „trebuie reconfigurat”.
Cifrele oficiale, analizate de sursa citată, contrazic însă ideea unei explozii a cheltuielilor cu bursele, invocată de premier. Finanțarea burselor de la bugetul de stat a început abia în 2021, cu 645,2 milioane lei, iar în 2022 suma a crescut la 1,03 miliarde lei, potrivit Ministerului Educației. În același timp, numărul angajaților din administrația locală a crescut cu 20%, în „plină eră a digitalizării”, care ar fi trebuit să reducă, nu să crească numărul angajaților din administrația locală.
Deși ar putea aduce economii semnificative, reevaluarea structurii de personal din administrația publică locală pare să fie evitată, iar autoritățile aleg să pună pe seama presiunii bugetare reducerea burselor acordate elevilor. În locul unei strategii de investiție în educație și sprijin pentru generațiile viitoare, statul prioritizează în acest fel menținerea unui aparat birocratic supradimensionat, deși România are din ce în ce mai puțini copii, arată analiștii.