În materialele analizate de Mediafax, o postare cu această temă avea peste 7.000 de comentarii și aproape 5.000 de distribuiri. Cumulat postarea avea zeci de mii de reacții pe mai multe pagini.

Un specialist în zona de social media a declarat pentru Mediafax că pe baza numărului de reacții, comentarii și distribuiri, imaginile ar fi putut ajunge la sute de mii de utilizatori, posibil chiar peste un milion.
Comentariile arată că mulți utilizatori au reacționat ca și cum imaginile ar fi reale, acuzând autoritățile că „vânează” oamenii săraci, în timp ce „pe samsari” sau „pe hoți” i-ar lăsa în pace.

Imaginile au însă indicii clare de generare AI: texte deformate pe pancarte, lăzi și obiecte care nu se îmbină natural, mâini și poziții ale corpului nefirești. Într-una dintre imagini, mesajul de pe cartonul de la tarabă este scris stâlcit, un semn frecvent întâlnit în imaginile create artificial.
Imaginile și textele virale nu provin din comunicarea oficială a Poliției. Cea mai vizibilă sursă public indexată este contul Vladu Mircea / @kynstyle.vm, însă nu este clar dacă acest cont le-a creat sau doar le-a republicat.
Postările par să pornească de la comununicat recent al Poliției Locale, dar îl transformă într-o scenă emoțională falsă. Poliția Locală a Capitalei a anunțat recent amenzi de 6.000 de lei pentru vânzarea ilegală de cireșe, căpșune și caise în zone precum Unirii, Victoriei, Romană și Aviatorilor, iar fructele confiscate ar fi fost duse la un centru al DGASMB pentru seniori. În imaginile virale, însă, cazul este reambalat vizual ca o poveste despre bătrâni umiliți și lăsați fără agoniseală.
O căutare după textul postării arată că aceeași descriere a fost distribuită în mai multe locuri pe Facebook, inclusiv pe profiluri și în grupuri diferite. Rezultatele indexate repetă aproape identic formulări precum „zeci de vânzători amendați, marfă confiscată pe loc” și „mai mulți bătrâni gospodari au fost surprinși plângând”.
Narațiunea împinsă de aceste imagini este una cunoscută în spațiul public: autoritățile ar fi dure cu persoanele vulnerabile, dar blânde cu adevărații infractori. Ea seamănă cu vechea temă a „polițiștilor și bătrânica cu pătrunjel”, reaprinsă de-a lungul anilor prin cazuri prezentate emotional.
În ultimele luni, imaginile și clipurile generate cu inteligență artificială au împânzit rețelele de socializare, fiind distribuite masiv în special pe Facebook și TikTok. Acolo, conținutul vizual emoțional, ușor de consumat și greu de verificat la prima vedere, ajunge rapid la zeci de mii de utilizatori.
„Aceste platforme au un public numeros și divers, inclusiv persoane care au început să folosească mai intens rețelele sociale în perioada de după pandemie. Pentru o parte dintre utilizatori, mai ales cei cu un nivel mai redus de alfabetizare digitală, diferența dintre o fotografie reală și o imagine generată cu AI nu este întotdeauna evidentă. Postările de acest tip mizează pe reacții rapide: indignare, milă, revoltă sau furie față de autorități. Mulți utilizatori reacționează înainte să le analizeze atent”, a explicat pentru Mediafax un specialist în combaterea deep-fake-urilor.
Un studiu despre imaginile generate cu AI pe Facebook arată că spammerii și escrocii folosesc astfel de imagini pentru a câștiga audiență.
„Uneori, fluxul de Facebook recomandă imagini generate de AI fără etichetă utilizatorilor care nu urmăresc paginile care publică imaginile și nici nu își dau seama că imaginile sunt generate de AI, subliniind necesitatea unor standarde îmbunătățite de transparență și proveniență pe măsură ce modelele de AI se multiplică”, precizează cercetătorii ce au realizat studiul.
Presa a documentat în ultimele luni valuri de postări românești cu imagini generate AI, de la fermieri „neapreciați” până la cai din pâine, utilaje din ceapă verde sau oameni în vârstă prezentați fals ca personaje reale. Europa Liberă scria că astfel de imagini sunt răspândite de zeci sau chiar sute de pagini de Facebook, iar unele postări strâng zeci de mii de like-uri și comentarii.
Factual.ro a verificat separat imagini cu bătrâni generate AI, inclusiv postări în care persoane în vârstă erau prezentate ca reale, cu texte menite să provoace empatie și reacții. Într-un caz, o imagine cu doi bătrâni a fost identificată ca fiind generată artificial, deși fusese distribuită cu descrieri emoționale.