INTERVIU EXCLUSIV - Mircea Dumitru, Ministrul Educaţiei : Academia "M.Viteazul" să ceară retragerea doctoratelor sau să şi le asume

Ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, a declarat într-un interviu acordat MEDIAFAX că aşteaptă ca Academia Naţională de Informaţii "Mihai Viteazul' să îşi asume o poziţie clară prin care fie să ceară CNATDCU retragerea doctoratelor suspectate a fi plagiate, fie să şi le asume.

3963 afișări
Imaginea articolului INTERVIU EXCLUSIV - Mircea Dumitru, Ministrul Educaţiei : Academia "M.Viteazul" să ceară retragerea doctoratelor sau să şi le asume

INTERVIU- Mircea Dumitru, Ministrul Educaţiei : Academia "M.Viteazul" să ceară retragerea doctoratelor sau să şi le asume

"Ştiu că acolo (n.r. Academia Naţională de Informaţii "Mihai Viteazul") sunt mai mulţi doctori care au solicitat în baza unei legi (OUG 94/2014) să renunţe la titlu fără să declare totuşi că e vorba de un plagiat, fără să-şi asume această culpă morală şi ştiinţifică. Pe moment aşteptăm din partea, din partea Academiei de Informaţii, o poziţie clară, asumată de către conducerea instituţiei, din care să rezulte fie că Academia solicită evaluarea prin CNATDCU şi retragerea tezelor de doctorat şi a tilurilor de doctor, pentru că sunt plagiate, fie să şi le asume spunând că nu este nicio problemă acolo, rămânând ca mai departe, CNATDCU să facă evaluarea necesară", a declarat Mircea Dumitru în interviul acordat MEDIAFAX.

De asemenea, Mircea Dumitru susţine că până în luna septembrie va avea o schiţă a procedurii prin care se va face evaluarea şcolilor doctorale.

"Eu cred că evaluarea şcolilor doctorale ar fi un demers de recredibilizare a învăţământului doctoral în România. Nu sunt deloc de acord cu acele poziţii excesive care spun că toate doctoratele din România se iau prin fraudă şi prin plagiat. (...) Pornind de la aceste cazuri atât de mediatizate, nu trebuie să aruncăm această anatemă asupra întregului sistem doctoral. Pe de altă parte, cred că este necesară evaluarea şcolilor. Aici, ministrul Adrian Curaj pregătise o schiţă de proiect în minister. La noul CNATDCU, care şi-a început activitatea în iunie, deja s-a lansat această temă. Credem că în luna septembrie putem avea o primă schiţă prin care putem să lansăm evaluarea şcolilor doctorale şi acesta este un proiect al ministerului pe care sunt convins că-l vom putea duce la îndeplinire până la sfârşitul lunii decembrie când o să încheiem mandatul la minister", a mai spus ministrul Educaţiei.

Ministrul Educaţiei ia în calcul o mai bună pregătire a dascălilor. În acest sens, are în plan introducerea masterului profesional, ceea ce ar însemna ca cei care doresc să intre în sistemul educaţional să aibă o pregătire specială.

Prezentăm interviul acordat agenţiei MEDIAFAX de ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru :

Reporter: Actualul dumneavoastră mandat durează aproximativ patru luni. De ce aţi acceptat şi ce vreţi să faceţi în aceste patru luni? Care este filosofia din spatele realizărilor pe care vreţi să le faceţi?

Mircea Dumitru: Fiind o perioadă scurtă, trebuie să te concentrezi asupra unui număr mic de proiecte pe care să le susţii cu toată forţa şi să le prezinţi în aşa fel încât să fie acceptate şi continuate şi după ce nu mai eşti în funcţie. Dacă vorbim despre o filosofie, doresc să am în perioada următoare în minister şi în relaţia cu colegii, un mod de abordare care să permită o rezolvare rapidă, punctuală şi practică a chestiunilor care nu au fost rezolvate în perioada anterioară. Probabil că unul din motivele pentru care premierul Cioloş mi-a cerut să preiau această funcţie, pentru o perioadă foarte scurtă, a fost impresia domniei sale, poate şi a altora, că aş avea un mod de lucru mult mai hotărât în care încerc să rezolv repede anumite probleme. Una dintre ele este problema învăţământului preuniversitar. Vom încerca în această toamnă să pilotăm un program care să permită restructurarea reţelei de şcoli tehnice şi profesionale. Este vorba de proiectul cunoscut în Europa sub acronimul VET (vocational, educational training - şcoală vocaţională educaţională) care insistă asupra reţelelor de şcoli care sunt o alternativă credibilă şi viabilă la şcolile teoretice.

Reporter: Ce va aduce nou VET?

Mircea Dumitru: În România, la sfârşitul şcolii, avem un număr semnificativ de elevi care nu reuşesc să finalizeze cu un examen de Bacalaureat.

Reporter: Între 30-40%.

Mircea Dumitru: Numărul este foarte mare, de fapt. Dacă am avut 68 - 69% procentul de promovare la Bacalaureat, atunci înseamnă că diferenţa o reprezintă cei care nu au reuşit să promoveze Bacalaureatul, dar faţă de cohorta de elevi, adică faţă de numărul real de copii care au terminat clasa a XII-a, probabil că suntem undeva la 55% rată de promovare şi 45% cei care nu au încheiat studiile preuniversitare cu o diplomă de Bacalaureat.

Reporter: Ce se întâmplă cu aceşti tineri?

Mircea Dumitru: În momentul de faţă, ei nu au o diplomă care să le permită accesul în învăţământul superior, aceşti tineri nu au încă o meserie configurată şi, prin urmare, în momentul de faţă ei se află într-o aştepatre nedeterminată şi nedefinită. E o pierdere pentru ei, pentru familiile lor, nu sunt suficient de formaţi pentru a-şi asuma un rol viabil social şi este o pierdere de resurse pentru întreaga societate. Şcoala trebuie să vină cu o soluţie în întâmpinarea nevoilor acestor oameni. Eu cred că orice individ uman este bun la ceva, dar trebuie să descopere ce poate să facă bine şi să ofere societăţii expertiza pe care poate să o formeze într-o şcoală în aşa fel încât să fie utili în momentul în care termină şcoala. În momentul de faţă avem ceva mai puţin de 50% dintr-o generaţie de tineri care nu ajung să treacă din şcoală în viaţa lor reală, în viaţa economică.

Reporter: Aceşti copii sunt rezultatul unui parcurs educaţional şi problema se pare că începe din gimnaziu, unde profesorii le dau note mari ca să treacă. Aşa ajung elevii cu medii mai mici de 5 la Evaluarea Naţională să intre la licee teoretice, ori ei sunt tocmai elevii care peste patru ani vor pica la Bac. Sunt licee cu rată de promovare 0 la Bac, practic toată lumea care termină un astfel de liceu se ratează din punct de vedere educaţional. Ce facem cu aceste licee? Se discuta la un moment dat închiderea lor, sancţionarea lor.

Mircea Dumitru: Sancţionăm aceste licee, corect, dar asta nu rezolvă până la capăt problema. Sancţionăm aceste licee eventual prin închiderea lor sau prin retragerea cifrei de şcolarizare. Dar ce se întâmplă însă cu acei tineri care nu vor sau nu pot să urmeze filiera şcolară teoretică, dar pentru care trebuie să existe o soluţie pentru că societatea are nevoie şi de oameni care lucrează în construcţii, care lucrează în diverse meserii practice. Pentru aceştia ce facem? Nu le oferim ceva care să le corespundă nevoilor şi intereselor.

Reporter: Fostul ministru Remus Pricopie propunea la un moment dat ca elevii care iau mai puţin de 5 la Evaluarea Naţională să nu mai intre la licee teoretice şi să aibă, în schimb, un alt parcurs educaţional, profesional. Luaţi în considerare aşa ceva?

Mircea Dumitru: Este vorba de un proiect care trebuie să fie coerent, care urmează să fie pilotat în această toamnă. Există un interes mare în Guvern şi din partea premierului, dar şi din partea unor miniştri de resort de la Ministerul Muncii, Ministerul Economiei, de a pregăti şi a forma viitoarea forţă de muncă în astfel de şcoli care să fie concepute pentru a prelua elevii care nu pot sau nu vor să-şi continue parcursul educaţional într-un liceu teoretic şi care ar fi mult mai potriviţi într-o astfel de şcoală cu un caracter vocaţional, profesional sau tehnic. Cred că este nevoie de o soluţie tehnică şi nu de o soluţie care să aibă un caracter ad-hoc. Astfel de modele există şi funcţionează în Elveţia, în Germania, în Franţa. Cred că am putea să împrumutăm şi să folosim această experienţă adaptând-o la specificul economiei româneşti.

Reporter: Asta înseamnă şi formarea unor profesori.

Mircea Dumitru: Da, asta înseamnă şi formarea profesorilor care să fie corelată cu specificul şcolii.

Reporter: Aţi fost luni la Braşov la o dezbatere despre formarea profesorilor. Veţi introduce masteratul didactic?

Mircea Dumitru: Da. Asta este o hotărâre fermă pe care am luat-o. Trebuie să fie o discuţie foarte serioasă imediat în perioada următoare, să se lanseze într-o dezbatere naţională proiectul de masterat didactic, astfel încât pregătirea profesorilor să fie o resursă pentru dezvoltarea şcolii, în viitor. Când o facem? În această toamnă. De asemenea, trebuie spus că într-un fel vrei să formezi un profesor care va lucra la un liceu tehnologic, decât pe un profesor care doreşte să se perfecţioneze pentru a lucra la un liceu cu caracter teoretic. Trebuie să fie şi curriculum diferenţiat pentru acele ore speciale care sunt făcute pentru pregătirea profesorilor.

Reporter: Legat de curriculum, întocându-ne la gimnaziu, au fost multe discuţii şi nemulţumiri despre curricula finală pentru clasele V-VIII. Mai mulţi experţi, profesori şi oameni din sistem au atras atenţia că nu aduce nicio modificare semnificativă la ceea ce avem în momentul de faţă. Luaţi în considerare revizuirea planurilor-cadru de la gimnaziu?

Mircea Dumitru: Am această intenţie. Mi s-a spus că după o perioadă atât de lungă şi de complicată în care au avut aceste dezbateri care nu întotdeauna au fost simple şi liniştite, nu ar fi oportun să reluăm o discuţie cu privire la planurile cadru şi la curriculum. Însă, eu cred că dacă lucrurile nu sunt foarte bine aşezate şi clarificate, ideea de a continua inerţial pentru că anumite decizii deja au fost luate nu va avea consecinţe foarte bune şi vom vedea că peste mai mulţi ani, tot ceea ce s-a decis acum în mod rapid şi fără o reflexie matură va fi socotit un eşec. Atunci, probabil că este bine să reluăm cel puţin o parte a discuţiei cu specialiştii de la Institutului pentru Ştiinţele Educaţiei (ISE) şi cu toţi ceilalţi care au fost implicaţi în dezbaterea planurilor-cadru, mai ales.

Reporter: Manualele şcolare. Sunt probleme de ani de zile, interese financiare, cazuri de licitaţii unde au fost nereguli. În ce stadiu suntem acum? Editorii reclamaseră activitatea Consiliului Naţional de Evaluare şi Examinare (CNEE), mai precis pe domnul Mirescu, cel care conduce această instituţie.

Mircea Dumitru: Am solicitat colegilor mei să aibă ca prioritate achiziţia de manuale pentru ca elevii să nu mai fie în situaţia în care vin la şcoală şi nu au manuale pe bancă. Este o situaţie jenantă şi ruşinoasă pentru şcoală. Am fost informat că există probleme la licitaţia pentru manualele şcolare de clasa a IV-a şi aici trebuie să aşteptăm şi un raport al Corpului de Control al premierului şi în funcţie de acest raport vom decide ce anume se va întâmpla cu CNEE. Poziţia mea este aceea că nu putem accepta ca în fiecare an să se repete aceleaşi lucruri şi probleme care tot apar şi care arată nişte dificultăţi sistemice.

Reporter: În trecut se discuta posibilitatea de a schimba legea achiziţiilor publice în ceea ce priveşte manualul şcolar.

Mircea Dumitru: Sigur că pot fi făcute propuneri, dar nu este o prerogativă a Ministerului Educaţiei, în măsura în care legea achiziţiilor este cea care crează probleme pentru selectarea manualelor, ar trebui văzut ce se poate schimba acolo. Însă, suspiciunile sunt că nu din cauza legii achiziţiilor sunt probleme, ci din cauza unor comportamente neetice şi a unor acţiuni care sunt dincolo de limitele legale şi pe care le-au făcut aceia care s-au ocupat în mod direct de selectarea manualelor.

Reporter: Programul cornul şi laptele are mai tot timpul probleme de implementare, în special în mediul rural, unde este chiar un factor de prevenire a abandonului şcolar. Ce aveţi de gând să faceţi în privinţa neregulilor programelor naţionale care vin tocmai în ajutorul copiilor din medii dezavantajate?

Mircea Dumitru: Părerea mea este că programele acestea trebuie să continue fiindcă sunt foarte utile, însă ele nu sunt gestionate, în momentul de faţă, foarte bine, nu există încă o capacitate suficientă pentru a pune în mişcare aceste programe. Există fonduri substanţiale pentru a veni în sprijinul copiilor care vin din medii sociale defavorizate, spre exemplu pentru a-i ajuta să-şi procure rechizitele şcolare la începutul anului şcolar. Pot să vă spun că până în momentul de faţă nu au fost folosite deloc aceste fonduri. Unul din motive este birocraţia, adică certificarea folosirii corecte a fondurilor costă mai mult decât banii care sunt alocaţi fiecărui copil pentru a-şi procura rechizitele.

Reporter: Legat de controversa punctajului de la Bac, cele 0,5 puncte necesare pentru mărirea notei la o probă.

Mircea Dumitru: Da, decizia a fost deja luată. Urmează să renunţăm la această reglementare. Va fi propus un ordin de ministru pe această temă, pe care probabil că-l vom emite la sfârşitul lunii august. Nu există niciun fel de justificare să nu acorzi la recorectare, punctajul corect pe care îl poate primi un candidat, pe temeiul că nu a depăşit 0,5 puncte.

Reporter: Vă gândiţi să aplicaţi asta şi la Evaluarea Naţională?

Mircea Dumitru: Vom propune un document integrat care să aibă o abordare sistemică pentru toate concursurile, pentru toate examenele naţionale, nu doar pentru Bacalaureat.

Dacă vrei să citeşti mai mult, fă-ţi un cont DEMO pe http://www.news.mediafax.biz/demo.aspx sau abonează-te la Fluxul MEDIAFAX

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici