Video Legile JUSTIŢIEI, adoptate de Camera Deputaţilor / Opozitia a criticat graba cu care au fost trecute şi va ataca "maniera" la CCR

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, legile justiţiei, reexaminate în Parlament ca urmare a Deciziilor CCR.

3020 afişări

Legea pentru modificarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară a fost adoptată cu 182 de voturi "pentru" şi 91 "împotriva".

Legea pentru modificarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor a fost adoptată cu 190 de voturi "pentru" şi 98 "împotrivă".

Legea pentru modificarea Legii 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea CSM a fost adoptată cu 189 de voturi "pentru" şi 101 "împotrivă".

USR a protestat, marţi, în plenul Camerei Deputaţilor, la dezbaterea legilor justiţiei, purtând tricouri care pe spate aveau inscripţionate mesajul „#Fără Penali”, la cererea liderului deputaţilor PNL, aceştia s-au întors cu spatele la prezidiu, unde stateau aleşii PSD-ALDE.

 

Turcan: PNL va contesta la CCR maniera în care PSD-ALDE votează legile justiţiei

PNL va contesta la CCR modul în care majoritatea PSD-ALDE dezbate şi adoptă legile justiţiei, a declarat, marţi, în plen, liderul deputaţilor PNL, Raluca Turcan.

„PNL va contesta la CCR această manieră prin care dumneavoastră votaţi prin majoritatea pe care o aveţi legile justiţiei, legea care scoate preşedintele din procedura de numire a magistraţilor, prin care scoateţi la pensie 2500 de magistraţi şi salvaţi dosare (...)”, a declarat liderul deputaţilor PNL, Raluca Turcan, însă preşedintele de şedinţă, deputatul PSD Gabriel Vlase i-a tăiat microfonul.

Legile Justiţiei trec de Comisia Iordache. Statutul magistraţilor şi legea privind CSM intră în plenul Camerei Deputaţilor

Comisia specială privind justiţia a adoptat, marţi, un raport favorabil atât asupra Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cât şi asupra Legii 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea CSM, cu 13 voturi „ pentru” şi 7 „împotriva”. Comisia specială parlamentară pentru legile Justiţiei a votat, marţi, un amendament la Legea privind statutul magistraţilor, corelat cu un altul al legii privind CSM, prin care preşedintele României este scos din procedura de numire a conducerii ÎCCJ.

La legea privind statutul magistraţilor, 303/2004, s-a votat eliminarea preşedintelui din procedura de numire şefilor instanţei supreme, articolul fiind corelat cu o modificare adusă, luni, legii CSM.

"Alineatul (1) al articolului 53 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(1) Preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de Secţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani", este modificarea adusă legii 303.

Comisia specială parlamentară pentru legile Justiţiei a votat, luni, un articol la Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit căruia CSM primeşte atribuţiile de numire şi revocare a conducerii ÎCCJ, iar preşedintele României este eliminat din procedură.

„Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii au următoarele atribuţii referitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor: numeşte şi revocă din funcţie preşedintel, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţei de Casaţie şi Justiţie”, potrivit formei adoptate de Comisie.

Eroarea judiciară la răspunderea magistraţilor, redefinită în Comisia specială privind justiţia

Comisia specială a redefinit eroarea judiciară în ceea ce priveşte răspunderea magistraţilor, stabilind că există eroare judiciară atunci când magistratul, în exercitarea funcţiei, a încălcat norme de drept material şi procesual, fapt ce a condus la încălcarea drepturilor absolute ale persoanei.

Parlamentarii din Comisia specială au stabilit că statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare, iar răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea judecătorilor şi procurorilor care, chiar dacă nu mai sunt în funcţie, şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.

Există eroare judiciară atunci când judecătorul sau procurorul, în exercitarea funcţiei: a încălcat norme de drept material şi procesual, fapt ce a condus la încălcarea drepturilor absolute ale persoanei; sau prin încălcarea în mod vădit, incontestabil a normelor de drept material sau procesual, a soluţionat o situaţie litigioasă contrar realităţii faptice sau juridice ori a produs neregularitate în modul de desfăşurare a procedurilor judiciare, iar aceasta nu a fost remediată în căile de atac sau în procedurile prevăzute de lege, producând în acest mod o vătămare gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei., potrivit textului adoptat de comisie.

Personale vătămate se pot îndrepta împotriva statului, reprezentat de Ministerul Finanţelor.

„Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice. Competenţa soluţionării acţiunii civile revine tribunalului în a cărui circumscripţie domiciliază reclamantul”, potrivit textului adoptat de comisie.

Plata de către stat a sumelor datorate cu titlu de despăgubire se efectuează în termen de maxim un an de la data comunicării hotărârii judecătoreşti definitive.

În termen de 2 luni de la comunicarea hotărârii definitive pronunţate în acţiunea prevăzută de alin. (6), Ministerul Finanţelor Publice va sesiza Inspecţia Judiciară pentru a verifica dacă eroarea judiciara a fost cauzată de judecător sau procuror ca urmare a exercitării funcţiei cu rea credinţă sau gravă neglijenţă, potrivit procedurii prevăzute de art. 741 din Legea 317/2004.

Potrivit sursei citate, statul, prin Ministerul Finanţelor Publice, va exercita acţiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului dacă, în urma raportului Inspecţiei Judiciare prevăzut la alin. (7), rezultă că eroarea judiciară a fost cauzată ca urmare a exercitării de judecător sau procuror a funcţiei cu rea credinţă sau gravă neglijenţă. Termenul de exercitare al acţiunii în regres este de 6 luni de la data comunicării raportului Inspecţiei Judiciare.

Competenţa de soluţionare a acţiunii în regres revine, în primă instantă, sectiei civile a curţii de apel de la domiciliul pârâtului. În cazul în care judecătorul sau procurorul împotriva căruia se exercită acţiunea în regres îşi exercită atribuţiile în cadrul acestei curţi sau la parchetul de pe lângă aceasta, acţiunea în regres va fi soluţionată de o curte de apel învecinată, la alegerea reclamantului.

Legile Justiţiei ar putea fi votate în plenul de luni al Senatului

Legile Justiţiei au ajuns la Senat, ele urmând să fie înscrise pe ordinea de zi a şedinţei de luni, a declarat vicepreşedintele Senatului Adrian Ţuţuianu, după şedinţa de marţi a Biroului Permanent al Senatului.

”Am avut o şedinţă scurtă de Birou Permanent al Senatului. Ştiţi foarte bine cã astăzi s-au finalizat în cadrul comisiei speciale dezbaterile pe cele trei legi trimise spre reexaminare de preşedinte, 303, 304, 317, din 2004, aşa-numitele Legi ale justiţiei. Ele vor intra în procedura de lucru de la Senat”, a declarat vicepreşedintele Senatului Adrian Ţuţuianu.

El a precizat că senatorii pot depune amendamente până joi, la ora 15.00.

”Ele vor fi colectate toate, transmise membrilor comisiei speciale pentru ca să aibă timpul necesar să le studieze şi, luni, am stabilit termen pentru raport. Dacă comisia specială va da raportul luni, în termen util ele vor fi înscrise pe ordinea de zi a şedinţei de luni, dacă nu pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri, săptămâna viitoare”, a adăugat Ţuţuianu.

Întrebat, el a a adăugat că ”nu e nicio grabă” cu adoptarea legilor Justiţiei.

”Pe legile justiţiei discuţia s-a purtat numai pe textele care au fost declarate neconstituţionale. Sunt câteva texte care au trebuit modificate expres şi câteva care aveau legătură cu textele modificate. În cadrul comisiei aţi vãzut că şi ieri şi azi s-au făcut dezbateri, multe dintre ele au fost adoptate cu unanimitate. Este o stare absolut normală, legiferăm în mod curent şi, dacă vreţi, eficient", a mai spus vicepreşedintele Senatului.

Senatorii PNL şi USR au părăsit şedinţa BP al Senatului, cerând, din nou, un punct de vedere de la Comisia de la Veneţia pe Legile justiþiei.

”Nu a plecat toată Opoziţia. Reprezentantul PMP-ului a rămas în sală şi în felul acesta am avut şi cvorum”, a mai spus Adrian Ţuţuianu.

 

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici