Ministrul Educației, Daniel David: Reforma curriculară pentru liceu intră în faza finală / Noutate absolută – 25% din timpul disciplinelor va fi alocat recuperărilor pentru cei rămași în urmă

Ministrul Educației, Daniel David, a anunțat că reforma curriculumului pentru învățământul liceal se află în etapa finală de aprobare, după o perioadă lungă de consultare publică și dezbateri intense, mai ales pe zona disciplinelor umaniste.

În opinia lui David, care împlinește marți un an de mandat, e vorba despre un proces cu parcurs firesc, similar celorlalte reforme din învățământul primar și gimnazial.

Daniel David a explicat că, deși mandatul său a fost inițial limitat în timp, acesta a fost prelungit pentru a putea duce la bun sfârșit reforma curriculară liceală, „un proces complicat” început sub coordonarea sa.

În prezent, în faza de aprobare se află contraversata programă pentru Limba și literatura română, unde ministrul se așteaptă la integrarea propunerilor rezultate din dezbaterile publice, pentru „flexibilizarea” acesteia.

Programele pentru clasa a X-a – a XII-a vor fi lansate în transparență la finalul lui ianuarie

„Ținând cont de caracterul pronunțat constructivist al domeniului literaturii, mă aștept la rute flexibile în cadrul unor repere fundamentale bazate pe competențe și autori reprezentativi, conținutul putând fi format prin modalități diverse”, a transmis ministrul Educației.

La finalul lunii ianuarie vor fi lansate în transparență programele pentru clasele a X-a – a XII-a la disciplinele pentru care, în această etapă, a fost aprobată doar programa de clasa a IX-a.

Acestea vor integra observațiile și propunerile constructive formulate deja, inclusiv pentru discipline precum informatica sau istoria.

Noutate absolută – 25% din timpul fiecărei discipline – alocate pentru recuperare

Potrivit ministrului, unul dintre cele mai importante câștiguri ale reformei este alocarea a 25% din timpul fiecărei discipline pentru activități educațional-remediale.

Acestea vor avea rolul de a recupera competențe neatinse la timp, de a consolida cunoștințele dobândite, de a sprijini aplicarea lor în viața cotidiană și de a dezvolta performanța acolo unde există interes.

„Marele câștig al întregului demers, dincolo de modernizarea după aproximativ 20 de ani a unor conținuturi curriculare – devenind astfel mai relevante și aerisite, cu discipline mai bine coordonate între ele și în legătură cu celelalte niveluri educaționale, inclusiv prin accentuarea unei componente științifice (nu doar cunoștințe, ci și modul de dobândire a acestora) -, cred că este faptul că 25% din timpul rezervat fiecărei discipline va fi alocat pentru activități educațional-remediale. 

În măsura în care aceste activități vor fi bine făcute, vor avea un impact major asupra reducerii analfabetismului funcțional prin:

(1) a forma competențele care trebuiau dobândite în perioada-standard, dar nu s-a atins acest obiectiv;

(2) a consolida-fixa competențele dobândite;

(3) a învăța cum să utilizezi competențele în viața cotidiană și

(4) a dezvolta aceste competențe, acolo unde se dorește, pentru performanță, este de părere David, pentru care analfabetismul funcțional este „un risc de securitate națională”

Formarea profesorilor și finalizarea standardelor de evaluare – priorități

Etapele următoare ale reformei vizează elaborarea manualelor – care vor combina metodele clasice cu tehnologii moderne, precum gamingul educațional sau inteligența artificială –, formarea profesorilor și finalizarea standardelor naționale de evaluare pentru toate nivelurile de învățământ, inclusiv liceul.

Ministrul Educației recomandă, de asemenea, evaluarea în timp a noilor programe curriculare, prin impactul acestora asupra rezultatelor elevilor la testele naționale și internaționale.

Noua curriculă va fi implementată începând cu anul școlar următor

Conform calendarului anunțat, noul curriculum liceal va fi implementat începând cu clasa a IX-a din anul școlar 2026–2027.

Daniel David crede că generația de elevi formată integral după noile programe „va atinge standardele educaționale așteptate de țară”, iar analfabetismul funcțional va fi „drastic redus”.