Program de master „unic în România”, eliminat abuziv la Universitatea din București, cu câteva zile înaintea începerii anului universitar / Studenții amenință că dau universitatea în judecată, iar, la revolta lor, rectoratul nu are nicio reacție

Sunt zile complicate la Universitatea din București, care a stârnit indignarea unor studenți după ce rectorul Marian Preda a decis să elimine, cu doar câteva zile înainte de începerea anului universitar, un program de master „unic în România”, coordonat de prof. dr. habil. Madeea Axinciuc, pe tema „Studii religioase – Texte și Tradiții”, un curs conceput în buna tradiție a lui Mircea Eliade, „pe linia studiului academic al fenomenului religios”.

De cealaltă parte, rectoratul spune că numărul minim de studenți nu este întrunit și plusează cu argumentul austerității.

De menționat că 15 studenți au fost admiși la examenul, extrem de riguros, din vară, au plătit taxa de școlarizare și au semnat contractul de studii, în timp ce rectorul Marian Preda spune că e nevoie de minimum 20 de studenți.

Prof. dr. habil. Madeea Axinciuc: „Decizia conducerii Universității din București este abuzivă”

Revolta acestora e maximă, dar la fel e și cea a profesorilor, care aplaudă refuzul studenților de a fi redistribuiți la întâmplare, către alte programe de masterat, care nu țin cont de interesele lor.

Profesorul coordonator al programului de master, prof. dr. habil. Madeea Axinciuc, comentează într-un răspuns adresat redacției Mediafax:

„Decizia conducerii Universității din București privind neșcolarizarea programului masteral de Studii Religioase – Texte și Tradiții este abuzivă, în condițiile în care 15 studenți admiși ca urmare a examenului de admitere desfășurat în trei sesiuni (mai, iulie, septembrie) au confirmat locul, au plătit taxa de înmatriculare și au semnat contractul de studii.

Cu mai puțin de două săptămâni înainte de începerea anului universitar, masteranzii noștri au fost anunțați că nu își vor urma studiile la programul pentru care s-au pregătit și li s-a cerut să accepte să fie redistribuiți”, comentează aceasta.

Rectoratul nu a răspuns protestelor, astfel că profesorii au înaintat un memoriu, în sprijinul studenților, către MEC

„Întrucât este vorba despre oameni care nu vin doar pentru a face „un masterat oarecare”, suntem impresionați ca dascăli de hotărârea lor fermă de a se opune unei redistribuiri aleatorii (către programele care pot primi studenți) și de a acționa, dacă va fi nevoie, Universitatea din București în instanță.

Întregul corp profesoral a înaintat un memoriu în sprijinul studenților noștri.

Candidații admiși au trimis propriul lor memoriu în atenția conducerii Universității.

Neprimind niciun răspuns în timp util, ne-am adresat împreună Ministerului Educației și Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior.

Colegii masteranzi din anul II, în semn de solidaritate, au înaintat și ei astăzi un memoriu, tot în atenția conducerii Universității”, adaugă prof.dr. habil. Madeea Axinciuc.

Criteriile economice vs. înalta performanță

„Este inadmisibil ca într-o universitate de stat care se laudă cu dezideratul performanței în cercetare să fie precumpănitor criteriul redresării economice și al realizării de venituri, în defavoarea calității.

Masteratul de „Studii Religioase – Texte și Tradiții” este unicul masterat care propune, după Revoluție, studiul academic, neconfesional al marilor religii ale lumii prin acces la limbile și textele fundamentale ale marilor tradiții.

Programul a fost înființat în 2010 și s-a dezvoltat pas cu pas în toți acești ani, fiind un masterat de cercetare”, scrie aceasta.

O strategie distructivă

„Nu s-a pus niciodată problema de a școlariza cohorte (pentru veniturile Universității), ci oameni cu adevărat pasionați de acest domeniu de nișă, căci au dreptul, prin reglementările în vigoare, să se ocupe de acest domeniu care, altfel, este scos de pe harta studiilor din România.

Citez din memoriul cadrelor didactice: „Ni se repetă de câțiva ani că trebuie să avem cel puțin 20 de candidați admiși la programele masterale în limba română, cifră nerealistă și abuzivă în contextul în care un program de licență în limba română trebuie să aibă cel puțin 17 candidați admiși.

În orice universitate din lume, sistemul este piramidal: programele de licență au cei mai mulți candidați, numărul lor scăzând pe măsură ce crește gradul de specializare, la masterat, doctorat și studii postdoctorale.

Strategia UB nu poate fi, prin urmare, decât distructivă, propunând din start eliminarea programelor care pun accent pe calitate, nu pe cantitate.

Mai mult, Universitatea din București are pretenții mari în privința cercetării, dar privilegiază criterii care distrug orice încercare de a face cu adevărat performanță”.

Școală sub amenințarea lui „20”

„Cu toate că în ultimii ani suntem amenințați (doar pentru programele în limba română) că nu vom școlariza fără cel puțin 20 de studenți admiși, în fiecare an au fost și sunt programe masterale care școlarizează cu un număr mai mic de candidați, în funcție de criterii netransparente și părtinitoare. La fel s-a întâmplat și în acest an.

Masteratele declarate, după procesul de admitere, „strategice”, sunt altele de la an la an, în funcție de diferite interese economice, politice sau administrative.

Nu se poate ca un tânăr care dorește să își continue studiile să fie împiedicat să facă acest lucru după ce a fost admis în urma unui concurs riguros de admitere și nu a fost prevenit în niciun fel că este posibil să susțină acest examen în van”, declară prof. dr. habil. Madeea Axinciuc pentru Mediafax.

„Numărul de 15 studenți este semnificativ”

„Programele nu se pot închide cu două săptămâni înainte de începerea anului universitar, după criterii arbitrare.

Numărul de 15 studenți este semnificativ pentru un masterat de cercetare oriunde în lume.

Suntem revoltați și noi, dascălii, care ne-am străduit ani de zile să construim acest program. Continuitatea și dezvoltarea lui este subminată constant.

Internaționalizarea și deschiderea către învățământul în limbi străine nu trebuie să lovească în programele organizate în limba română, ci să fie complementare într-un sistem de educație echilibrat și sănătos”, a explicat aceasta.

Student: „Spre ce ne întoarcem”?

Menționăm că programul de masterat a fost aprobat prin H.G. 428/2025 și figurează în Monitorul Oficial ca program de studii acreditat.

Într-un protest adresat rectoratului universității, studenții au remarcat că redistribuirea, aleatorie sau nu, nu este cuprinsă în metodologie, ca să nu mai amintim de faptul că, încă o dată, studenților nu li se respectă opțiunile.

„Acest abuz de a scoate programul masteral Studii Religioase – Texte și Tradiții, cu masteranzii deja admiși, mă afectează profund în desfășurarea unei cercetări interdisciplinare în psihologia fenomenului religios.

Acest al doilea masterat pentru mine este destinat aprofundării cunoașterii fenomenului religios, într-un mod în care niciun alt program din România nu mi-l poate oferi.

Am trăit suficienți ani în România ca să îmi reclam dreptul la libertate spirituală și culturală în Piața Universității în 1989. Întreb cu aceeași revoltă conducerea Universității din București: Spre ce ne întoarcem?”, scrie psihologul Victor Sfîrlea, admis în programul de master, în protestul adresat rectoratului.

„Cantitatea și banii nu pot fi priorități în defavoarea performanței”

„O universitate de stat primește bani de la Guvern pentru a oferi programe de studiu care să dezvolte toate ramurile științei.

La nivel masteral, performanța se face prin programe de nișă, care se adresează nu maselor, ci celor care doresc să se specializeze într-o arie de cercetare.

Cantitatea și banii nu pot fi priorități în defavoarea calității și a performanței”, a completat cea care ar fi trebuit să fie coordonatoarea programului, prof. dr. habil. Madeea Axinciuc.