Proiectul Curriculumului Naţional, contestat pentru că nu ar ţine cont de copiii cu dizabilităţi

Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi (CEDCD) contestă, într-o scrisoare deschisă trimisă ministrului Educaţiei Sorin Cîmpeanu, proiectul de actualizare a Curriculumului Naţional, pentru că nu ar ţine cont de particularităţile de dezvoltare ale copiilor cu dizabilităţi.

148 afișări
Imaginea articolului Proiectul Curriculumului Naţional, contestat pentru că nu ar ţine cont de copiii cu dizabilităţi

Proiectul Curriculumului Naţional, contestat pentru că nu ar ţine cont de copiii cu dizabilităţi

Minsiterul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice (MECS) a pus în dezbatere publică proiectul "Repere pentru proiectarea şi actualizarea Curriculumului Naţional", elaborat de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei.

CEDCD contestă documentul, acuzând lipsa de transparenţă şi absenţa dezbaterilor publice consitente premergătoare aprobării.

Sursa citată precizează că ultimele date statistice oficiale arată că din totalul de 70.647 de copii cu dizabilităţi din România, 60.645 sunt de vârstă şcolară şi dintre aceştia doar 42.670 sunt înscrişi într-o formă de învăţământ (11.904 în şcoli speciale, 23.773 în şcoli de masă).

"Dincolo de faptul că statisticile oficiale existente nu reflectă realitatea socială din cadrul unităţilor de învăţământ, numărul copiilor cu dizabilităţi segregaţi în şcoli speciale fiind mult mai mare (peste 31.000), iar numărul copiilor cu dizabilităţi neşcolarizaţi fiind de 17.975, peste 23.000 de copii cu dizabilităţi sunt direct afectaţi de conţinutul Curriculumului Naţional care urmează să fie adoptat tacit. Aşa cum reiese din conţinutul acestui document central prin prisma metodologiei aplicate de educaţie aplicabilităţii sale directe, nu există nicio prevedere sau măsură cu incidenţă particulară, adaptată nevoilor copiilor cu dizabilităţi. Atât din punct de vedere al indicatorilor de profil al absolvenţilor de ciclu primar, gimnazial şi liceal, cât şi din punct de vedere al competenţelor cheie dezvoltate pe niveluri de elevi, nu regăsim nicio adaptare a acestora în funcţie de particularităţile şi nevoile copiilor cu dizabilităţi, care frecventează învăţământul public de masă", se arată în scrisoarea trimisă ministrului Educaţiei.

Potrivit CECD, competenţele cheie aşteptate de la elevii înscrişi în învăţământul public de masă sunt rigide şi uniformizate, neluând în calcul particularităţile de dezvoltare ale copiilor cu dizabilităţi, pe tipologii de dezvoltare, abilitate şi cogniţie, iar caracterul rigid şi uniformizant al competenţelor urmărite la elevi nu permite o adaptare efectivă a programei şi a materiilor de studiu la nevoile copiilor cu dizabilităţi, fapt care generează consecinţe grave din punct de vedere al calităţii educaţiei, promovabilităţii, riscului de abandon şi al evaluărilor naţionale neadaptate.

"Cu titlu de exemplu, vă supunem atenţiei următoarea competenţă cheie aşteptată de la un elev de liceu: «Dezbaterea opiniilor proprii şi ale altora în probleme etice, morale, culturale ridicate de evoluţia tehnologică şi ştiinţifică, de limite ale ştiinţei». Departe de a subestima potenţialul evolutiv al copiilor cu dizabilităţi, atragem atenţia asupra faptului că o categorie importantă a dizabilităţilor este reprezentată de dizabilitatea intelectuală. Una dintre caracteristicile acestui tip de dizabilitate constă într-o anumită limitare a gândirii abstracte, motiv pentru care noile practici pedagogice internaţionale şi europene în domeniu au introdus tehnici asistive precum limbajul «easy to read/easy to understand». În acest context, este viabilă stabilirea uniformă şi rigidă a unei competenţe precum dezbaterea limitelor ştiinţei pentru toţi copiii înscrişi în învăţământul de masa?", se arată în scrisoarea transmisă ministrului Cîmpeanu.

Aceeaşi sursă susţine că, din punct de vedere juridic, docuemntul încălcă flagrant dispoziţiile art. 24 din Convenţia ONU pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, ratificată de România prin Legea 221/2010, a art. 28 şi 29 din Convenţia ONU pentru Drepturile Copilului, precum şi prevederile Strategiei Uniunii Europene privind Dizabilitatea 2010-2010, care prevăd în mod expres "încorporarea măsurilor de accesibilizare şi design universal în curriculumul naţional şi în programele de pregătire".

De asemenea, prevederile proiectului de Curriculum contravin Rezoluţiei Comitetului ONU pentru Drepturile Copilului, care prevede în mod expres faptul că statele părţi trebuie să ia măsuri "pentru ca fiecare copil să poată dezvolta propriile modalităţi şi abilităţi de comunicare, limbă, interacţiune, orientare, rezolvare a problemelor, adaptate şi adecvate potenţialului fiecărui copil. Oricine este implicat în dezvoltarea educaţională a copilului trebuie să observe progresul acestuia şi să asculte comunicare verbală sau emoţională a copilului pentru a-i sprijini dezvoltarea sa de o manieră centrată pe nevoi şi adecvată".

"În acest context, opinăm faptul că proiectul de Curriculum Naţional în forma sa actuală, este de natură să aducă atingere gravă dreptului la educaţie al copiilor cu dizabilităţi din România", se arată în documentul citat.

CECD solicită organizarea de dezbateri publice exhaustive cu societatea civilă cu mandat în domeniu, cu părinţii copiilor cu dizabilităţi, precum şi cu alţi actori relevanţi până la momentul adoptării proiectului.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici