Protest la Ministerul Muncii şi la Guvern, pentru respectarea drepturilor persoanelor cu autism

Reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale care militează pentru respectarea drepturilor persoanelor cu autism au depus memorii la Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS), la Ministerul Sănătăţii şi la Guvern şi au avut discuţii cu ministrul Sănătăţii, Vasile Cepoi, şi cu specialişti din cadrul MMFPS.

În urma discuţiilor, iniţiatorii acţiunii de protest au obţinut promisiunea că cele două ministere vor lucra împreună pentru a analiza solicitările din memoriu şi pentru a găsi soluţii.

"A fost o discuţie de parteneriat. Domnul ministru a fost deschis la dialog şi chiar a avut iniţiativa de a o suna pe doamna ministru a Muncii chiar imediat după întâlnire, astfel încât să stabilească nişte termene concrete. Trei luni i s-a părut o perioadă optimă pentru rezolvarea acestor probleme. Împreună cu MMFPS se va forma o echipă interministerială astfel încât modificările propuse de noi să fie cât mai uşor rezolvate, a declarat, după discuţiile de la cele două ministere, preşedintele Asociaţiei "Învingem Autismul", Andreea Sorescu.

Ea a precizat că ministrul Vasile Cepoi a avut iniţiativa de a lucra cu Ministerul Muncii şi Ministerul Educaţiei, astfel încât strategia naţională, pe care şi organizaţiile semnatare ale memoriului o propun de un an de zile, să poată fi adoptată, urmând să se stabilească şi cu societatea civilă nişte priorităţi şi să se ia în considerare care ar fi resursele financiare pentru aceste priorităţi.

Andreea Sorescu a mai spus că marea problemă a persoanelor cu autism este decontarea serviciilor din bugetul de stat.

"Nu înseamnă că aduce în plus nişte servicii pentru persoanele cu autism, ci că sunt respectate facilităţile minimale, acea indemnizaţie de însoţitor, în funcţie de particularităţile acestei tulburări. Indemnizaţia este în jur de 700 de lei lunar, iar intervenţia pentru autism este de câteva zeci de milioane", a adăugat Andreea Sorescu.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Muncii, Iolanda Stăniloiu, a declarat că memoriul depus de organizaţiile neguvernamentale va fi analizat în cursul zilei de luni, pentru ca problema să poată fi prezentată ministrului Mariana Câmpeanu şi pentru a vedea ce soluţii pot fi găsite.

Dincolo de servicii, persoanele cu autism au nevoie de locuri de muncă adaptate, preşedintele asociaţiei explicând că sunt autişti care, deşi au un coeficient de inteligenţă foarte ridicat, nu lucrează pentru că nu se pot adapta.

Într-o astfel de situaţie a fost Mircea, un tânăr de 37 de ani care a venit să-şi ceară drepturile.

"Aş dori recunoaşterea întregului spectru al problemelor autiştilor. Au fost oameni cu probleme uşoare care au contribuit pentru această ţară pentru că nu s-a ştiut că au autism. Avem nevoie să fim sprijiniţi pentru a putea munci", a declarat bărbatul, care a lucrat ca asistent universitar până la vârsta de 33 de ani, când a fost diagnosticat cu autism.

Mircea a spus că persoanele cu autism ar avea nevoie de servicii care să îi ajute în integrarea socială, aceasta fiind marea lor problemă. El a povestit că a avut de mic probleme de relaţionare, însă cel mai greu a fost în momentul în care s-a angajat, pentru că îi era imposibil să facă faţă şi celui mai mic conflict.

"Am rămas cu traume, cu un stres aproape permanent care mă descurajează. Nu ştiu dacă oamenii cu care lucram erau mai răi decât în altă parte sau pur şi simplu eu nu făceam faţă", a mai spus fostul asistent universitar, abolvent de masterat.

Bărbatul spune că în prezent nu este nici şomer, nici angajat şi nu beneficiază de asigurare de sănătate.

"Nu sunt nici şomer, nici ex-angajat, nici handicapat din cauza unui cumul de legi. Nu am nici asigurare medicală. Medicul de familie m-a primit benevol, dar nu mă poate trimite la niciun medic specialist", a mai spus Mircea.

La protest au participat părinţi şi copii, unii având tulburări din spectrul autist. Protestatarii nu au scandat nimic, dar au transmis mesajele lor prin bannere: "Am autism, acceptă-mă aşa cum sunt!", "Unii autişti sunt genii dar au nevoie de însoţitor", "Schimbaţi ordinele de încadrare în grad de handicap!", "Copilul meu este autist şi la 18 ani".

ONG-urile au iniţiat şi o petiţie, semnată deja de peste 3.000 de persoane, prin care solicită celor două ministere modificarea Ordinelor comune pentru încadrarea în grad de handicap, nr. 725/2002 şi nr. 762/1992/2007, astfel încât persoanele cu autism să nu mai fie nevoite să declare un coeficient de inteligenţă sub 35 sau, de la vârsta de 18 ani, să accepte un alt diagnostic de sănătate mintală, pentru a beneficia de drepturi sau servicii.

Semnatarii petiţiei arată că această eroare legislativă, care din păcate nu este singulară, este contrară prevederilor Convenţiei ONU pentru respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi şi limitează accesul persoanelor cu autism la abilitare, şcoală sau la angajare.