Şantajarea lui Sebastian Ghiţă îl trimite pe Sorin Ovidiu Vîntu pentru un an în închisoare

Ameninţările cu moartea şi şantajarea omului de afaceri Sebastian Ghiţă s-au soldat, joi, cu condamnarea definitivă la un an de închisoare a lui Sorin Ovidiu Vîntu, care din 2000 s-a aflat în vizorul magistraţilor pentru prăbuşirea FNI, însă a ajuns să fie pedepsit după o înregistrare audio.

944 afişări
Imaginea articolului Şantajarea lui Sebastian Ghiţă îl trimite pe Sorin Ovidiu Vîntu pentru un an în închisoare

Sorin Ovidiu Vîntu (Imagine: Liviu Adascalitei/Mediafax Foto)

Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat pe omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu, fostul patron al Realitatea TV, la un an de închisoare, iar pe un complicele său, Ion Ilie Cezar, la cinci luni de detenţie. Hotărârea este definitivă şi vine după un an de la începerea procesului.

În 4 aprilie 2011, omul de afaceri Sebastian Ghiţă, managerul Realitatea Media, a înaintat la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie o plângere în care îl acuza pe Sorin Ovidiu Vîntu de ameninţare şi şantaj.

"În cadrul unor discuţii extrem de tensionate, legate de managementul şi activitatea editorială a trustului Realitatea Media, domnul Sorin Ovidiu Vîntu şi asociaţii săi au insistat să schimbăm condiţiile contractului de management şi să semnăm un act adiţional care să le permită exercitarea de ingerinţe în activitatea editorială. A fost realmente surprinzător pentru noi să constatăm că, în absenţa unor rezultate în cadrul discuţiilor, domnul Sorin Ovidiu Vîntu şi asociaţii săi au decis să utilizeze metode profund imorale şi total în faţa legii, precum: şantajul şi ameninţarea", informa, într-un comunicat de presă din 3 aprilie 2011, Asesoft International SA.

În 20 aprilie 2011, Sorin Ovidiu Vîntu a fost audiat de procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În aceeaşi zi omul de afaceri Vîntu şi complicele acestuia Cezar au fost reţinuţi de anchetatorii bucureşteni şi duşi la arestul Poliţiei Capitalei, pentru ca o zi mai târziu, în 21 aprilie, să fie prezentaţi instanţei de judecată cu propunere de arestare.

În seara de 20 aprilie 2011 denunţătorul lui Vîntu, Sebastian Ghiţă a făcut publică o discuţie din 2 aprilie 2011 avută cu Sorin Ovidiu Vîntu, în maşina acestuia şi în care Vîntu îl ameninţa şi declara că a făcut "eforturi disperate să nu se dea în fapt de unde vine şi cine e".

"Eu vin dintr-o mahala ţigănească, de prin pârnăi, din prin contrabandă cu de-aştia. Eu am făcut eforturi disperate să nu mă dau în fapt de unde vin şi cine sunt", îi spunea Vîntu lui Ghiţă, într-o discuţie "pe şleau, pe şleau", motiv pentru care preciza că a venit la întâlnire cu o maşină "care nu e monitorizată de SRI".

Vîntu îi spunea lui Ghiţă că nu îl înregistrează. "Discutăm ca între doi băieţi: un golan bătrân şi unul tânăr", spune Vîntu, iar Ghiţă întreabă: "Eu?", apoi chicoteşte.

"Ţi-am dat două lecţii. Te-ai bazat pe forţă, ţi-am arătat că mă p.. pe tine cu forţa ta", continua Vîntu.

Sebastian Ghiţă, despre care Vântu spunea, potrivit înregistrării, că vine "dintr-o lume, totuşi cinstitită, ordonată, civilizată", este atenţionat de Sorin Ovidiu Vîntu: "Eu vin dintr-o mahala ţigănească, din pârnăi, din contrabandă cu de-aştia. Eu am făcut eforturi disperate să nu mă dau în fapt de unde vin şi cine sunt. Prietenul tău Măgureanu poate confirma că mi-a dat ok-ul să împuşc rakeţii".

Vîntu sublinia că a împuşcat (rakeţi-n.r) "sute, nu zeci", la propriu.

"Discut clar, nu mi-e teamă că ai ceva pe tine, mă doare în p...", îi spune Vîntu lui Ghiţă, precizându-i: "Deci, pe chestii de forţă şi cu ţigani, prietene, am condus. Bă, ascultă-mă cu atenţie, că să ştii şi tu: toată reţeaua de bulibaşi din România a lucrat pentru mine. Toată. Pe timpul certificatelor de proprietate. (...). Înainte lucrau pentru (...) agenţi industriali. Riscau 25 de ani sau glonţul. Furau din fabrici: macarale, alea, alea. Şi duceam la italieni. Nu ştii nimic despre mine, nimic, decât legendele făcute de proşti. Ca tine, la modul cel mai serios, am îngropat prin dealurile de prin Moldova".

După aceasta dialogul decurgea astfel:

"Ghiţă: E a treia oară..

Vîntu: Iniţial am vrut să îţi aplic lecţia maximă…

Ghiţă: Să mă îngropaţi ?

Vîntu: Să dau o lecţie tuturor care îndrăznesc să mă..

Ghiţă: Să mă îngropaţi ?

Vîntu: Bă, puştiule! La mine aşa ceva nu înseamnă că e politică interzisă. La mine face parte din arsenalul de lucru când sunt supărat sau când am un interes mare de apărat. Eu nu glumesc cu astea. M-am gândit după aceea că ai venit cu inima deschisă. Fii atent aici: Ţi-au şuierat gloanţele pe la urechi. Mă refer la propriu. Când ai vorbit de moarte ţi-am spus să nu vorbeşti de ce nu ştii. Deci bătrâne, la propriu m-am gândit...

Ghiţă: Eu nu

Vîntu: Da tu ai venit cu inima deschisă iniţial, într-adevăr".

În 21 aprilie 2011 procurorii au cerut arestarea preventivă a celor doi la Judecătoria Sectorului 5, instanţă care a respins propunerea anchetatorilor.

Procurorii Parchetului instanţei supreme susţineau atunci, în propunerea de arestare preventivă a lui Sorin Ovidiu Vîntu, că acesta nu s-a abţinut de la repetarea infracţiunilor, deşi în cazul său era luată o măsură preventivă de către instanţă, anchetatorii indicând periculozitatea sporită a faptelor sale.

"Propunerea de arestare preventivă a inculpatului Vîntu Sorin Ovidiu este întemeiată pe existenţa indicilor rezonabile din care rezultă că a comis faptele reţinute în sarcina sa, pe periculozitatea sporită a acestor infracţiuni care lezează dreptul de dispoziţie şi libertatea de acţiune a părţii vătămate, precum şi pe existenţa pericolului concret pentru ordinea publică, ce rezultă din faptul că, deşi se afla în cursul măsurii preventive a obligării de a nu părăsi ţara dispusă de către instanţa de judecată, în cauza aflată în faza de cercetare judecătorească, ce are ca obiect favorizarea infractorului, nu s-a abţinut de la repetarea infracţiunilor", potrivit unui comunicat al Biroului de presă al Ministerului Public de la acea vreme.

Din cercetările efectuate, arătau atunci procurorii, a rezultat că, în perioada martie - aprilie 2011, sub ameninţarea denunţării unilaterale a unui contract de consultanţă şi management, Vîntu a pretins părţii vătămate Sebastian Ghiţă suma de 150.000 euro. În acelaşi scop, al obţinerii foloaselor materiale injuste, inculpaţii au constrâns-o prin ameninţare pe partea vătămată să accepte modificarea unor clauze contractuale, în scopul obţinerii de către aceştia a unui folos material injust", mai arătau procurorii.

Ulterior, în 29 aprilie 2011, Tribunalul Buccureşti a admis recursul procurorilor şi a decis arestarea lui Cezar şi Vîntu, arătând în motivarea dată apoi publicităţii că stăruinţa infracţională a omului de afaceri sedimentează convingerea că nu are consideraţie pentru normele sociale, ci duce o luptă continuă cu legea pentru că a constatat că poate învinge.

În 23 mai 2011, Sorin Ovidiu Vîntu şi Ion Ilie Cezar au fost trimişi în judecată, în stare de arest, pentru şantaj, de către procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În 16 iunie 2011, Sorin Ovidiu Vîntu şi Ion Ilie Cezar au fost eliberaţi prin decizia definitivă a Tribunalului Bucureşti, care a argumenta că notorietatea negativă a lui Sorin Ovidiu Vîntu, în lipsa unor condamnări definitive pentru faptele imputate, nu-l poate priva de dreptul legitim de a fi liberat provizoriu în cursul procesului penal, iar măsura arestului preventiv nu numai că nu se mai justifică, dar este şi excesivă.

După nouă luni de la trimiterea lor în judecată, respectiv în 3 februarie 2012, instanţa Judecătoriei sectorului 5 a decis condamnarea lui Sorin Ovidiu Vîntu la şase luni de închisoare cu executare şi a lui Ion Ilie Cezar la cinci luni, pentru şantajarea lui Sebastian Ghiţă.

Pe tot parcursul procesului Vîntu să-a prezentat la instanţă termen de termen, respectând astfel condiţiile eliberării sale provizorii sub control judiciar.

În motivarea deciziei de condamnare Judecătoria a arătat că în cazul omului de afaceri Vîntu a ţinut cont de handicapul locomotor şi sănătatea precară a acestuia, dar că cele şase luni de pedeapsă trebuie excutate în detenţie pentru ca scopul pedepsei să fie atins şi să constituie un avertisment suficient.

Totodată, judecătorul notează că deşi pedeapsa aplicată, de şase luni de închisoare, este una sub minimul special, ea trebuie să fie executată de către omul de afaceri pentru a-şi atinge scopul.

"Astfel, din perspectiva modului concret de săvârşire a faptei, instanţa are în vedere modul de operare, constând în constrângerea părţii vătămate prin ameninţare cu compromiterea imaginii publice, în scopul de a o determina să urmeze o anumită atitudine într-un contract comercial, atitudine constând inclusiv în avansarea sumei de 150.000 de euro", arată judecătorul în motivare.

Instanţa preciza că la stabilirea cuantumului pedepsei nu poate face abstracţie de faptul că întinderea şi periculozitatea activităţii infracţionale nu sunt cele expuse în rechizitoriu, ci mai restrânse, "astfel cum s-a reţinut în prezentarea situaţiei de fapt".

Judecătorul nu a putut ţine cont, potrivit normelor legale penale în vigoare, de faptul că omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu este judecat şi pentru alte infracţiuni, aplicând principiul prezumţiei de nevinovăţie.

"De asemenea, în privinţa circumstanţelor personale ale inculpatului, instanţa va avea în vedere starea sănătăţii inculpatului, care în mod evident are un deficit locomotor major. Aceste împrejurări, privind în esenţă întinderea mai restrânsă a activităţii infracţionale, raportat la fapta sesizată în rechizitoriu, precum şi starea de sănătate evident precară a inculpatului, care suferă de un defect locomotor major, vor fi primite de instanţă ca circumstanţe judiciare atenuante ... cu consecinţa stabilirii unei pedepse sub minimul special, astfel cum impun dispoziţiile privind efectele obligatorii ale circumstanţelor atenuante", potrivit instanţei de judecată.

Totodată, judecătorul nota în motivare că Sorin Ovidiu Vîntu "a considerat ca fiind firească această atitudine al cărei conţinut întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de şantaj", astfel că, în ipoteza în care nu ar executa pedeapsa, "scopul pedepsei nu ar putea fi atins, iar pronunţarea condamnării nu ar putea constitui un avertisment suficient că inculpatul nu va repeta acest comportament".

Instanţa susţinea că dacă lui Sorin Ovidiu Vîntu i se va aplica în final o pedeapsă cu executare, acesta "urmează a fi cazat într-un spaţiu amenajat (reamenajat) ... cu respectarea recomandărilor instituţiilor europene în materie, în special a Comitetului European pentru Prevenirea Torturii şi a Tratamentelor sau Pedepselor Inumane ori Degradante". Astfel, Sorin Ovidiu Vîntu ar trebui ca pe timpul detenţiei să fie cazat, potrivit acestor norme, "într-un spaţiu adaptat nevoilor sale" şi să îi fie acordată asistenţa medicală necesară.

Referitor la fapta de şantaj conturată din probele anchetatorilor, instanţa arată că agravanţa acesteia este dată de "ameninţarea dării în vileag a unei fapte reale sau imaginare compromiţătoare pentru persoana ameninţată".

"În ceea ce priveşte forma agravantă în care este săvârşită fapta, potrivit art. 194 alin. 2 C.p. instanţa constată că infracţiunea de şantaj este săvârşită în formă agravantă dacă acţiunea de constrângere constă în ameninţarea dării în vileag a unei fapte reale sau imaginare compromiţătoare pentru persoana ameninţată", arăta instanţa în motivarea deciziei sale.

Judecătorul nota că "a da în vileag o faptă compromiţătoare înseamnă a aduce la cunoştinţa altora", iar fapta lui Sorin Ovidiu Vîntu "tocmai în aceasta a constat", el ameninţându-l pe Sebastian Ghiţă că "îi va compromite imaginea publică prin mass-media, îl va ridiculiza în acest mod, îi va izola partenerii de afaceri în acest mod".

Împotriva acestei decizii Vîntu şi Ghiţă au declarat recurs, la Curtea de Apel Bucureşti care, după trei termene de judecată a rămas în pronunţare, amânând un verdict pentru miercuri.

La Curtea de Apel Bucureşti, Sorin Ovidiu Vîntu a propus mai multe probe între care o înregistrare audio dintre Ghiţă şi un apropiat al acestuia cu care plănuia să îl asasineze pe Vîntu. Vîntu a declarat în faţa judecătorilor că ar avea înregistrarea de la un prezumtiv lucrător SRI (Serviciul Române de Informaţii).

Instanţa a admis înregistrarea ca probă, iar după reaudierea oamenilor de afaceri Vîntu şi Ghiţă a rămas în pronunţare.

Joi, trei judecători ai Curţii de Apel Bucureşti au hotărât majorarea pedepsei lui Vîntu de la şase luni la un an de închisoare, în timp ce pentru Ilie sacţiunea a rămas aceeaşi, de cinci luni detenţie.

Instanţa urmează să emită mandatele de încarcerare a celor doi pe care le va pune în executare Poliţia.

(Material realizat de Catalin Lupasteanu, catalin.lupasteanu@mediafax.ro)

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici