Sistemul de sănătate are disfuncţii majore, ce afectează populaţia. Ce spune raportul Comisiei Prezidenţiale

Sistemul de sănătate din România prezintă disfuncţii majore, cu repercusiuni directe asupra stării de sănătate a populaţiei, arată Comisia Prezidenţială pentru Analiza şi Elaborarea Politicilor din Domeniul Sănătăţii Publice în raportul din 2008 care va sta la baza noii legi a sănătăţii.

893 afișări
Imaginea articolului Sistemul de sănătate are disfuncţii majore, ce afectează populaţia. Ce spune raportul Comisiei Prezidenţiale

Sistemul de sănătate are disfuncţii majore, ce afectează populaţia. Ce spune raportul Comisiei Prezidenţiale (Imagine: Shutterstock/Publimedia)

Raportul Comisiei Prezidenţiale, intitulat "Un sistem sanitar centrat pe nevoile cetăţenului", va sta la baza noii legi a sănătăţii, după ce la sfârşitul anului trecut a fost dezbătut cu factori decizionali, ONG-uri, fundaţii, sindicate patronate şi asociaţii profesionale.

"Comisia constată că sistemul de sănătate din România prezintă disfuncţii majore, cu repercusiuni directe asupra stării de sănătate a populaţiei. Astfel, starea de sănătate plasează România pe unul dintre ultimele locuri la nivelul Uniunii Europene, chiar şi în condiţiile în care unii indicatori au cunoscut îmbunătăţiri în ultimii ani. În acelaşi timp sistemul de sănătate este unul dintre cele mai neperformante din Europa şi se caracterizează prin lipsă de transparenţă în alocarea fondurilor şi ineficienţă în utilizarea resurselor, şi aşa printre cele mai reduse din UE", arată autorii raportului din 2008.

Documentul subliniază că deşi fac parte din una dintre "cele mai îmbolnăvite populaţii din Europa", românii sunt nevoiţi să folosească un sistem cu grave inechităţi în accesul la serviciile de sănătate, chiar şi atunci când acestea sunt disponibile, fapt care nu se întâmplă pentru mulţi dintre locuitorii zonelor rurale, unde numeroase localităţi nu beneficiază de niciun serviciu medical.

Raportul mai notează că şi pentru cei care pot beneficia de servicii de sănătate, calitatea actului medical şi continuitatea îngrijirilor sunt probleme permanente, cuplate în multe cazuri cu prestaţiile unui personal medical lipsit de motivaţie profesională şi din ce în ce mai redus numeric, în special la nivelul noilor generaţii care se îndreaptă din ce în ce mai mult către alte sisteme sanitare.

Autorii raportului arată că zonele în care ar trebui focalizate intervenţiile se referă la finanţarea şi organizarea sistemului, serviciile de asistenţă primară, sectorul spitalicesc, politica medicamentului şi resursele umane.

"Pentru a remedia disfuncţiile menţionate, Comisia are o serie de 19 propuneri care se bazează pe modificarea paradigmei de funcţionare a sistemului de sănătate. Astfel, esenţa întregului document constă în remodelarea sistemului de sănătate prin situarea pacientului/cetăţeanului în centrul sistemului. Pentru realizarea acestui demers, toate măsurile propuse au în vedere responsabilizarea celor implicaţi în luarea deciziilor, de la personalul administrativ de la toate nivelurile - cu sporirea descentralizării - până la personalul medical", potrivit documentului citat.

În urma acestor intervenţii, sistemul de sănătate din România va trebui să prezinte minimal mai multe caracteristici, respectiv să furnizeze servicii de sănătate integrate, bazate pe relaţii de îngrijire continuă, în care pacientul să primească serviciile medicale de care are nevoie şi în forme variate, la toate nivelurile de asistenţă, "24 de ore pe zi, şapte zile pe săptămână, 365 zile pe an".

De asemenea, pacienţii/cetăţenii ar trebui să devenă parteneri în luarea deciziilor, primind informaţiile necesare şi având oportunitatea de a-şi exercita controlul - în măsura dorită - asupra deciziilor de îngrijiri medicale care îi afectează direct, înlocuind modelul existent cu unul de parteneriat pentru sănătate.

Potrivit raportului, noua organizare a sistemului va facilita accesul sporit la informaţii relevante al tuturor actorilor din sistemul de sănătate, toate acestea urmând a fi facilitate conform strategiei de informaţii din sănătate. Astfel, sistemul sanitar va trebui să-şi crească transparenţa, să pună la dispoziţia pacienţilor şi familiilor acestora informaţii care să le permită să ia decizii informate atunci când aleg un furnizor de servicii de sănătate, un spital sau dintre alternativele de tratament. Acestea ar trebui să includă informaţii privind performanţa sistemului în ceea ce priveşte siguranţa, practică bazată pe dovezi şi satisfacţia pacientului.

Toate deciziile luate în sistem, de la cele de alocare a resurselor la nivel naţional până la cele legate de metodele de diagnostic şi tratament, vor trebui să fie bazate pe cele mai bune cunoştinţe ştiinţifice, disponibile la acel moment, arată autorii raportului.

Raportul din 2008 arată că reducerea riscului şi asigurarea siguranţei pacientului vor fi sprijinite prin sistemele şi procedurile informaţionale propuse şi prin sistemul de calitate, care vor ajuta la recunoaşterea, prevenirea şi diminuarea erorilor.

"Cooperarea între discipline şi profesii va fi încurajată, atât între diferitele niveluri de asistenţă, cât şi între specialiştii de la acelaşi nivel. Dezvoltarea de echipe multidisciplinare ca bază a furnizării serviciilor va necesita - în afara schimbărilor ce ţin de sistemul de sănătate - şi modificări la nivelul sistemului de învăţământ medical de toate gradele. Organizarea sistemului va fi astfel făcută încât să faciliteze cooperarea intersectorială, esenţială pentru abordarea determinanţilor sănătăţii cu impact crescut asupra sănătăţii", au mai notat autorii raportului.

Aceştia menţionează că soluţiile propuse ar putea fi implementate în 3-7 ani, însă sunt şi unele care pot fi implementate în următoarele 12 luni. Soluţiile care vor fi implementate într-un interval mai mare de timp, în special cele legate de măsurile ce se adresează factorilor determinanţi ai sănătăţii şi care sunt de regulă în afara controlului direct al sistemului sanitar propriu-zis, necesită implicarea unor sectoare precum educaţia sau sistemul fiscal, au precizat autorii raportului.

"Strategia reprezintă doar punctul de plecare al unui proces care ar trebui să includă, după dezbaterea şi acceptarea propunerilor, cu modificările ce vor fi considerate necesare de principalii actori din sistem, dezvoltarea unor mecanisme de implementare, inclusiv pentru determinarea cât mai exactă a costurilor necesare acestui demers, urmate de elaborarea programelor de intervenţie necesare, cu documentele de politici sectoriale şi cu indicatori specifici de monitorizare şi instituţii responsabile, astfel încât anual să poată fi monitorizate şi evaluate obiectivele atinse şi, atunci când este cazul, modificate planurile în acord cu nevoile reale de sănătate ale populaţiei. În final trebuie menţionat că implementare acestei strategii se poate realiza numai cu acordul şi implicarea principalilor actori ai sistemului de sănătate; primul pas este stabilirea ţintei spre care doresc să se îndrepte sistemul sanitar din România", concluzionează autorii raportului din 2008, care ar urma să stea la baza noii legi a sănătăţii.

Comisia Prezidenţială pentru Analiza şi Elaborarea Politicilor din Domeniul Sănătăţii Publice va elabora până la sfârşitul anului un proiect al noii legi a sănătăţii, pe care îl va prezenta Ministerului Sănătăţii spre analiză şi completare, a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX consilierul prezidenţial Virgil Păunescu.

El a precizat că acest proiect-cadru al noii legi a sănătăţii porneşte de la ideea că sistemul sanitar are racile fundamentale, cum ar fi monopolul statului, politizarea, conflictul de interese, incompatibilităţile şi deficienţa managerială.

Păunescu a adăugat că dacă statul nu poate atrage bani din piaţă, atunci o face privatul prin piaţa asigurărilor de sănătate, care va alerga după spitale.

Noua lege a sănătăţii ar putea permite spitalelor să îşi schimbe statutul juridic şi să devină fundaţii şi societăţi în subordinea autorităţilor locale sau a MS, pentru a avea un management de calitate şi a atrage şi folosi eficient fondurile, a spus preşedintele Comisiei Prezidenţiale de Sănătate.

El a mai spus că prin noul proiect de lege, un spital ar putea angaja orice medic doreşte şi, totodată, să îi ofere salariul pe care şi-l va permite prin noul statut juridic.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici