Sistemul „par-impar”, aplicat și în România în perioada comunistă, reapare în discuție într-o capitală europeană din cauza traficului intens

Sistemul de circulație „par-impar”, aplicat în fosta Iugoslavie în anul 1979, a fost introdus ca măsură de economisire a combustibilului și de gestionare a crizei de aprovizionare cu petrol.

Astăzi, unii locuitori ai Belgradului consideră că reintroducerea acestui sistem ar putea contribui la reducerea ambuteiajelor și a poluării din capitala Serbiei, relatează publicația Blic. 

Traficul, o problemă sufocantă în Belgrad

Deși în perioada sărbătorilor traficul este mai lejer, în zilele obișnuite aglomerația rămâne o problemă constantă în Belgrad. Tot mai mulți cetățeni cred că soluțiile pentru această situație trebuie găsite rapid și se întreabă dacă revenirea la sistemul „par-impar” ar putea fi una dintre ele.

Sistemul este bine cunoscut celor care au trăit în fosta Iugoslavie sau care au auzit despre măsurile restrictive adoptate la finalul anilor ’70. În 1979, proprietarii de automobile au fost obligați să circule după un regim special, în funcție de ultima cifră a numărului de înmatriculare.

Drum național închis din cauza viscolului în județul Botoșani. Vizibilitatea este zero

Manifestație pro-Venezuela în Piața Universității. A participat și fiica Elenei Lasconi: „Trump, nu uita că planeta nu te vrea”

Inițial, măsura a fost impusă din cauza dificultăților legate de importul de petrol, însă astăzi este invocată de unii drept o posibilă soluție și pentru blocajele din trafic.

Cum a fost introdus sistemul „par-impar”

În contextul devalorizării constante a dinarului iugoslav și al creșterii prețului petrolului pe piața internațională, statul nu mai putea asigura cantitățile necesare de combustibil pentru populație.

Astfel, la 3 mai 1979 a fost adoptată o lege potrivit căreia, în anumite zile, puteau circula doar mașinile cu numere de înmatriculare pare sau impare.

Concret, lunea, miercurea și vinerea aveau voie să circule doar autoturismele cu număr par, iar în celelalte zile cele cu număr impar.

Rămâne întrebarea dacă, în prezent, acest sistem ar putea reduce aglomerația din trafic, într-un oraș în care mulți spun că le ia „două ore să ajungă din Belgrad în Belgrad”, dar și dacă ar contribui la economisirea resurselor și la diminuarea poluării.

„Ce se întâmplă dacă se îmbolnăvește copilul și nu pot să-l duc la doctor”

Deși au trecut câteva decenii de la aplicarea sistemului „par-impar”, cei care au trăit acea perioadă își amintesc foarte bine restricțiile și disconfortul creat.

Un locuitor mai în vârstă din Belgrad a declarat pentru Blic că sistemul i-a afectat semnificativ viața de familie, mai ales într-o perioadă în care avea un copil de patru ani. Lipsa posibilității de a folosi zilnic mașina l-a obligat să își organizeze strict programul, în funcție de zilele în care avea sau nu voie să conducă.

Potrivit acestuia, o dată la două zile era nevoit să își trezească copilul mult mai devreme pentru a merge pe jos la grădiniță, aflată la distanță, iar apoi să ajungă la timp la serviciu. În aceleași zile, drumul de întoarcere dura mai mult, ceea ce îl obliga să ajungă mai târziu să își ia copilul.

„A fost într-adevăr o perioadă dificilă, iar cel mai mult mă îngrijora ce s-ar fi întâmplat dacă s-ar fi îmbolnăvit copilul și nu aș fi putut să-l duc imediat la doctor”.

Deși afirmă că nu a încălcat niciodată regulile, el spune că sistemul „par-impar” i-a rămas în memorie ca o sursă constantă de stres și disconfort.

Argumentele susținătorilor: trafic mai fluid și aer mai curat

Pe de altă parte, susținătorii sistemului cred că reintroducerea acestuia ar putea reduce semnificativ traficul, mai ales într-un oraș bine conectat prin transportul public.

Reducerea poluării este un alt argument invocat, într-un context în care transportul rutier este una dintre principalele surse de emisii. O astfel de măsură ar putea ajuta Serbia să se apropie de standardele europene privind calitatea aerului.

În plus, circulația redusă ar duce la economisirea combustibilului, diminuând nevoia de importuri într-o perioadă de criză energetică. Serviciile de urgență, ambulanța, pompierii și poliția, ar putea interveni mai rapid, transportul public ar deveni mai eficient, iar riscurile pentru bicicliști ar scădea.

Într-un oraș cu mai puține mașini pe străzi, unii cetățeni ar putea alege să se deplaseze pe jos. De asemenea, tinerii care ies noaptea în oraș ar fi nevoiți să folosească taxiul sau transportul public, ceea ce ar putea crește siguranța rutieră.

Sistemul par-impar a fost aplicat și în România comunistă

În România, restricții de circulație bazate pe ultima cifră a numărului de înmatriculare au fost aplicate în anii ’80, în timpul regimului comunist, pe fondul crizei de carburanți.

Măsura a fost introdusă de Nicolae Ceaușescu în 1985 ca parte a politicilor de raționalizare impuse de stat și avea ca scop reducerea consumului de combustibil.

Mașinile circulau alternativ, duminica, în funcţie de numărul de înmatriculare al maşinii, care era par sau impar.