Video Stresaţi de BAC, afectaţi de epidemie. Psiholog: Adolescenţii sunt asediaţi de teamă şi nesiguranţă

Peste 150.000 de elevi urmează să susţină probele examenului de bacalaureat. Dacă, în mod normal, s-ar fi putut pregăti pentru aceste teste la şcoală, împreună cu profesorii, anul acesta a fost atipic din cauza epidemiei de COVID-19. Orele s-au desfăşurat online, iar cei care nu au avut acces la laptopuri sau internat vor fi, ce mai probabil, dezavanatajaţi.

Alexandru Ciocîrlan este elev la Colegiul Naţional „Gheorghe Lazar” din Capitală şi spune că se confruntă cu o stare de apatie, dar şi cu lipsa de motivaţie.

„Cred că elevii de clasa a XII-a sunt împărţiţi în două categorii: cei care au acces la mijloace de predare online, deci din medii favorizate, şi cei care nu au acces la astfel de mijloace, nu au telefon, nu au calculator sau pur şi simplu profesorii nu au recurs la predarea online şi nu îi ajută în continuare. Evident, pentru cei care nu au acces la mijloace de predare online sunt în cea mai gravă situaţie. Între luna martie şi 22, iunie, când va fi examenul de bac, nu au avut cum înveţe, să recapituleze, alături de un profesor, de o îndrumare autorizată. Au trebuit să fie autodidacţi, dacă au fost dispuşi. Pe de altă parte, cei care au acces la mijloace de predare online, ei sunt mult mai favorizaţi şi aşa se produce o anumită discriminare, la un anumit nivel. Singura problemă ar fi o anumită lipsă a motivaţiei, care este un factor psihologic în această perioadă a stării de urgenţă, în care nu ai cum să socializezi, să te vezi cu prietenii, să nu te vezi cu profesorii faţă în faţă, să ieşi. Intervine o anumită stare de apatie pe care am simţit-o şi eu destul de puternic şi ai o anumită lipsă de tragere de inimă să lucrezi, să te pregătesşti de bac şi o faci mai mult ştiind că se apropie inevitabil ziua aceea, în mai puţin de două zile vine Bac-ul”, este de părere Alexandru Ciocîrlan, elev la Colegiul Naţional „Gheorghe Lazar” din Bucureşti.

Un program strict este cheia succesului, este de părere elevul din Bucureşti.

„La mine, studiul decurge în funcţie de un program. Încerc să mă ţin de un program cât de mult se poate. Mi-a propus un profesor, acum câteva săptămâni, să îmi fac un program. Înainte de acel moment, pierdeam foarte mult timp. Când s-a anunţat data exactă a bacalaureatului mi-am dat seama că este cazul să mă apuc mai serios şi să încep să recapitulez mai serios la Română. În perioada asta este greu să te concentrezi cum ar trebui acasă. Scade capacitatea de concentrare pentru mulţi dintre noi. Ne putem distrage cu multe alte lucruri. Eu am multe cunoştinţe şi mi se întâmplă să nu am tragere de inimă să lucrez, să mă pregătesc pentru aceste materii, pentru că mă iau cu altele, mă uit la televizor, mă uit pe telefon. Acum eşti autodidactic, în majoritatea timpului”, a mai spus Alexandru.

Despre importanţa programului vorbeşte şi Ioana Drăgoiu, elevă la Colegiul Naţional „Moise Nicoară” din Arad. Chiar şi aşa, factorii care o distrag de la studiu sunt mulţi.

„Uneori îmi găsesc greu cheful de a mă apuca de lucru, dar încerc să îmi fac un program şi să îl respect pentru a nu intra în criză de timp. La începutul pandemiei nu am fost aşa de conştiincioasă. Am încercat să îmi fac un program pe care să îl urmez pentru a putea acoperi toată materia până la începutul lunii iunie. Pentru mine a fost mai greu să mă apuc de învăţat, pentru că mă gândeam că sunt acasă în fiecare zi, dacă nu fac acum, pot face mai târziu, nu e neapărat ca la ora 10: 00 să mă pun la calculator să descarc subiectele, pot să le fac mai târziu dacă în momentul de faţă nu aveam chef. Tot aşa , amânam timpul de învăţat, venea seara şi spuneam că nu mă mai apuc la ora de învăţat, că u mai sunt la fel de eficientă. Ziceam că mâine fac altfel, mâine mă apuc de dimineaţă. neavând un program fix, mi-era mai greu să mă apuc de învăţat”, a spus Ioana Drăgoiu.

Călin Oinea învaţă la Liceul Teoretic Gătaia din judeţul Timiş. El spune că se confruntă cu o anxietate din cauza faptul că nu mai merge la şcoală din cauza pandemiei, mai ales că orele online nu sunt 100% eficiente.

„Scade oarecum capacitatea de concentrare, de focusare pe lecţiile online şi este mai greu să rămânem atenţi la ceea ce ne este explicat.  Majoritatea orelor sunt făcute doar ca să fie făcute. Nu sunt neapărat făcute ca să aflam noi ceva nou,ci ca să intrăm, să se facă nişte screen-shot-uri care se transmit la Inspectorat”, explică adolescentul.

Ceea ce simt elevii este explicabil. Psihologul Keren Rosner spune că un examen important, aşa cum este Bacalaureatul, ar fi bine să se desfăşoare într-un context favorabil, pe fondul rutinei, „al siguranţei şi previziunii”.

„Ritmul şi mediul cunoscut conferă control, iar predictibilitatea conferă siguranţă. În situaţia actuală, nu există repere stabile la care să se raporteze elevii şi acest prezent incert le induce sentimentul de haos, de dezorganizare. Confuzia mentală creată diminuează concentrarea, puterea de asimilare şi speranţa, de asemenea. Cu aceste premize instabile în ceea ce priveşte materia organizarea examenelor, asociate cu teama de COVID-19, nu fac decât să-i destabilizeze, să-i deprime, să le obstrucţioneze şansele şi visele, să-i dezorienteze în legătură cu ceea ce vor face în viitor”, a spus psihologul.

Confrom sursei citate, resursele elevilor aflaţi în an terminal de liceu se consumă pe adaptare, ei confruntându-se cu nesiguranţa şi tristeţea.

„Situaţia actuală zdruncină încrederea în ei înşişi, în munca lor, în potenţialul lor, cerinţele de adaptare sunt prea rapide, prea intense, iar această solicitare psihică scade dine nergia pe care, în mod firesc, o alocau studiului. Resursele lor se consumă pe adaptare, în loc să fie direcţionate spre asimilare de cunoştinţe şi pe planuri profesionale sau universitare. Adolescenţii sunt asediaţi de trăiri emoţionale copleşitoare: teamă, îngrijorare, tristeţe, neputinţă, nesiguranţă, care se interpun potenţialului intelectual şi al stării de optimism. Au nevoie de suport suplimentar în această perioadă, de sprijin, încurajare, din partea părinţilor şi din partea profesorilor”, conchide psihologul.