Cerințele Rusiei pentru Ucraina echivalează cu o cerere de capitulare

La Istanbul, în cadrul negocierilor de pace cu Ucraina desfășurate luni, sub egida Turciei, Rusia a respins propunerea unui armistițiu de 30 de zile și a transmis în ultimul moment un „memorandum” cu cereri extreme, demonstrând o lipsă clară de interes pentru o soluție pașnică. Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a declarat marți că nu este realist să se aștepte progrese imediate în urma acestor discuții: „Ar fi greșit să așteptăm decizii și progrese imediate”.

Delegația ucraineană, condusă de ministrul Rustem Umerov, a venit pregătită, înaintând propunerile de încetare a focului și instaurare a păcii atât către partea rusă, cât și către aliații occidentali. În schimb, delegația rusă, dirijată de Vladimir Medinski, consilerul lui Vladimir Putin, a insistat ca negocierile să rămână strict între Rusia și Ucraina, excluzând implicarea terților pentru a controla mai bine procesul.

Teritorii pentru Rusia, iar Ucrainei i se interzice aderarea la NATO și i se cere reducerea armatei

Documentul cu cerințele Rusiei conține condiții dure pentru încetarea focului și încheierea războiului, echivalând cu o cerere de capitulare a Ucrainei. Kremlinul solicită recunoașterea suveranității ruse asupra celor cinci regiuni ocupate (Crimeea, Donețk, Lugansk, Herson și Zaporijia), chiar dacă acestea nu sunt controlate în totalitate de Rusia, interzicerea aderării Ucrainei la NATO și reducerea armatei ucrainene la câteva zeci de mii de soldați.

Afirmație controversată făcută de Trump: Ar fi mai bine să lăsăm Ucraina și Rusia să se lupte pentru o vreme

Trump și Merz se declară „nemulțumiți” de războiul din Ucraina într-o conferință de presă comună

Fără sprijin extern pentru Ucraina, iar Rusiei să-i fie ridicate toate sancțiunile

Moscova cere de acum înainte ca Ucraina să nu mai primească nici arme, nici informații de la partenerii externi, abolirea legii marțiale, ridicarea tuturor sancțiunilor impuse Rusiei și repunerea în funcțiune a gazoductului care traversează Ucraina. De asemenea, Putin vrea ca limba rusă să fie recunoscută drept limbă oficială, la egalitate cu ucraineana, iar Biserica Ortodoxă Ucraineană să revină sub controlul Patriarhiei Moscovei.

Kievului îi este interzis să ceară vreodată despăgubiri de război

Ca o adevărată „cireașă de pe tort”, Kievului i se cere să nu solicite niciodată despăgubiri sau reparații pentru pagubele de război provocate de Rusia, iar Kremlinul impune și organizarea alegerilor prezidențiale în 100 de zile după ridicarea legii marțiale.

Imediat după discuțiile din Turcia, Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Federației Ruse, a declarat că scopul negocierilor de pace cu Ucraina este de a asigura o victorie rapidă și completă a Rusiei.

Șeful delegației ruse a susținut că memorandumul nu este un ultimatum: „Nu este vorba despre un ultimatum”, a insistat Vladimir Medinski. Însă Putin a oferit Ucrainei două opțiuni pentru încetarea focului, ambele condiționate strict: fie retragerea completă din regiunile Donețk, Lugansk, Zaporijia și Herson, condiție pentru o pauză de 30 de zile a ostilităților, fie acceptarea acestui set larg de cerințe suplimentare, fără retragere imediată, dar cu alte concesii.

Experții consideră aceste condiții o capcană menită să forțeze Ucraina să cedeze: „Rusia caută să împingă Ucraina spre a doua opțiune, aparent mai flexibilă, dar care în esență încalcă suveranitatea țării”, a declarat Tatiana Stanovaia de la Fundația americană pentru pace Carnegie.

Kievul respinge ferm aceste cerințe și cere retragerea totală a trupelor ruse, alături de garanții clare din partea Occidentului: „Nicio restricție nu poate fi impusă în ceea ce privește numărul, desfășurarea sau alți parametri ai forțelor armate ale Ucrainei, precum și prezența trupelor statelor străine prietene pe teritoriul Ucrainei”, se arată în memorandumul ucrainean pentru pace, care precizează că, în calitate de stat suveran, „Ucraina poate alege să facă parte din comunitatea euroatlantică și să evolueze spre aderarea la UE.”

Rusia refuză returnarea celor aproape 20.000 de copii deportați din Ucraina

 La Istambul, Ucraina a înaintat din nou delegaților ruși cererea de repatriere a celor 19.546 de copii ucraineni deportați de Rusia și dați spre adopție în familii ruse. Șeful delegației ruse, Vladimir Medinski, a reacționat batjocoritor: „Inutil să faceți un spectacol pentru bătrânele europene fără copii”. Răspunsul lui Medinski evidențiază refuzul Kremlinului de a-și recunoaște responsabilitatea pentru deportarea copiilor și lipsa oricărei intenții reale de a-i returna părinților ucraineni, în ciuda apelurilor repetate ale comunității internaționale și ale Kievului.