Nicușor Dan pierde la CCR chiar pe o temă preferată: ocrotirea mediului înconjurător. Unde a greșit președintele României
Obiecția de neconstituționalitate a Legii privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.16/2025
pentru transpunerea art.17 alin.(15) din Directiva (UE) 2024/1.275 a Parlamentului
European și a Consiliului din 24 aprilie 2024 privind performanța energetică a clădirilor și
pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.181/2009 privind
creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe, obiecție formulată de Președintele
României – a fost respinsă, a anunțat astăzi Curtea Constituțională.
Președintele României, Nicușor Dan, formulase pe 27 martie 2026 o sesizare de neconstituționalitate la CCR pe acest proiect de lege iar obiecția sa viza dispozițiile care permit finanțarea pe bază de combustibili fosili.
„Așadar, din cele de mai sus rezultă că au fost interzise la nivel european, începând cu data de 1 ianuarie 2025, stimulentele financiare acordate pentru un încălzirea locuințelor cu un anume tip de agregate (cazane independente alimentate cu combustibili fosili).
Or, Ordonanța Guvernului nr. 16/2025 preia interdicția din directiva europeană de la momentul intrării sale în vigoare, respectiv 21 august 2025, și o transpune în legislația națională prin art. I, astfel: „Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, se interzice acordarea stimulentelor financiare din fonduri publice pentru instalarea cazanelor autonome alimentate cu combustibili fosili. (…)
Astfel, prin permiterea acordării, pentru încă o perioadă de doi ani, a stimulentelor financiare pentru instalarea de cazane autonome alimentate cu combustibili fosili, legiuitorul încurajează utilizarea unor tehnologii bazate pe arderea combustibililor fosili, cunoscute ca fiind o sursă majoră de emisii de gaze cu efect de seră. Or, CO₂ reprezintă principalul gaz responsabil pentru intensificarea efectului de seră și pentru accelerarea schimbărilor climatice”, arăta sesizarea.
Argumentele președintelui Nicușor Dan
- Excepția nejustificată de la interdicția finanțării: Legea aprobată de Parlament conține prevederi ce permit acordarea în continuare de stimulente financiare din fonduri publice pentru instalarea de cazane autonome alimentate cu combustibili fosili, pe o perioadă de încă doi ani.
- Încălcarea Directivei UE: Prevederile naționale modificate de Parlament sunt considerate contrare spiritului și literei art. 17 alin. (15) din Directiva (UE) 2024/1275, care vizează eliminarea treptată a subvențiilor pentru sistemele de încălzire pe bază de combustibili fosili pentru a atinge țintele de mediu.
- Riscul de infringement: Aceste excepții introduse la nivel legislativ intern au determinat Comisia Europeană să deschidă procedura de infringement (Cauza COM 2025/0168) împotriva României pentru transpunerea necorespunzătoare a normelor europene.
„Nu aducem critici de neconstituționalitate”
Cu toate acestea, sesizarea sa spunea că nu cuprinde critici de neconstituționalitate:
„Subliniem faptul că prin prezenta sesizare de neconstituționalitate nu aducem critici de neconstituționalitate și cu privire la Ordonanța Guvernului nr. 16/2025 prin care au fost transpuse în legislația internă dispozițiile art. 17 alin. (15) din Directiva (UE) 2024/1.275 a Parlamentului European și a Consiliului din 24 aprilie 2024 privind performanța energetică a clădirilor, ci doar cu privire la completarea adusă la Camera Deputaților, în cuprinsul legii de aprobare”.
Astfel, prin conținutul său normativ, completarea adusă de Camera Deputaților în cuprinsul Legii de aprobare a Ordonanței Guvernului nr. 16/2025 nesocotește directiva europeană, prelungind cu 2 ani acordarea măsurilor financiare de sprijin, a fost adoptată cu încălcarea unor norme și principii constituționale, respectiv cele prevăzute de art. 1 alin. (5), art. 147 alin. (4), art. 148 alin. (2) și (4) prin raportare la art. 35 și art.135 alin. (2) lit. e) din Constituție, pentru motivele expuse în cele ce urmează.
Încălcarea unor norme de drept european, cum este cazul în situația de față, poate face obiectul controlului de constituționalitate, potrivit art. 148 din Constituție, ce reglementează integrarea în Uniunea Europeană, prin raportare la dispozițiile art. 35 din Constituție, care consacră dreptul la un mediu sănătos și la art. 135 alin. (2) lit. e) din Constituție, care instituie obligația statului de a reface și ocroti mediul înconjurător și de a menține echilibrul ecologic. Aceste drepturi, în opinia noastră, sunt direct afectate de completarea adusă de Camera Deputaților în cuprinsul legii aflate la promulgare, fiind, totodată, indirect încălcate principiile legalității și forței obligatorii a deciziilor Curții Constituționale.
Aderarea României la Uniunea Europeană a ridicat problema raportului de forță juridică dintre normele interne și cele ale Uniunii Europene și, în acest cadru, și cu cele cuprinse în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, respectiv a interpretării date acestora de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, arăta sesizarea Palatului Cotroceni.