COMENTARIU: Iohannis bate şaua, să priceapă iapa. Cine-i şaua, cine-i iapa?

Ieşirea în decor a preşedintelui Iohannis pe tema legii privind autonomia Ţinutului Secuiesc a părut, la finalul zilei, o furtună în pahar cu apă. Chiar aşa să fie? Din tot discursul său, pe alocuri poliglot, a rămas totuşi ceva care ne zgândere urechile: atacul cu subiect şi predicat la adresa premierului ungar Viktor Orban. Oricât de supărat ar fi un preşedinte pe şicanele vecinului de la vest, regulile diplomaţiei, dar şi cele de bun simţ, spun că nu trebuie să acuzi fără dovezi. Totuşi, Klaus Iohannis a făcut-o, cel puţin public, ieşind cu atacuri pe un teren deja minat de scandalul pe tema ajutorului Budapestei pentru maghiarii din Transilvania.

Aşadar, cui foloseşte? De ce a bătut Iohannis şaua, şi cine-i iapa să priceapă, dacă într-adevăr preşedintele a vrut să transmit ceva? Până la proba contrarie am putea specula, iar şaua (chiar şi a lui Attila) poate fi iapă şi invers. De ce? Din mesajul de ieri reiese că Iohannis a luat pe cont propriu disputele politice interne pentru a le duce la graniţa de vest, şi poate chiar mai încolo, la Bruxelles, via Berlin.

Aşadar, pornind de la atacul preşedintelui la PSD şi UDMR, am putea spune că cele două partide sunt şaua pe care o bate Iohannis să priceapă iapa, adică Ungaria, ca să ne mai lase în pace cu politica sa intruzivă în Transilvania.

Numai că o scrisoare recentă, semnată de 13 lideri ai unor partide populare europene, cere excluderea FIDESZ, partidul lui Viktor Orban, din PPE, şi pune Budapesta într-o lumină proastă pe fondul unor măsuri privind instaurarea stării de urgenţă în această ţară. CDU şi CSU din Germania nu au semnat, iar PNL-ul lui Iohannis ezită. O decizie privind excluderea ar urma să fie luată la 2 iunie. În acest caz, Budapesta devine şaua pe care o bate Iohannis pentru a da un semnal iepei de la Bruxelles că are oricând pretextul şi sprijinul de a o susţine în pedepsirea Ungariei.

Dacă scenariul se adevereşte sau nu, vom vedea, cert este că, până una alta, Parlamentul României a ajuns şi şa, şi iapă pentru Klaus Iohannis. Şa, pentru că mesajul s-ar vrea un semnal pentru parlamentarii care mai au astfel de iniţiative legislative, ignorând mecanismele democratice de control ale unei legi şi punând în pericol dreptul constituţional de a legifera. Iapă, pentru că Parlamentului i s-a transmis că oricând poate fi pus la colţ de preşedinte, în ciuda separării puterilor în stat. Chiar şi printr-o furtună într-un pahar cu apă, de pe urma căreia să adune iepurii împuşcaţi pe val.