CNN: Ar putea Biden să renunţe să mai candideze pentru cel de-al doilea mandat în 2024?

Democraţii ar putea pierde majoritatea în Camera Reprezentaţilor şi  în Senat la alegerile intermediare din această toamnă, şi totuşi, în ciuda vârstei înaintae, Joe Biden vrea să obţină cel de-al doilea mandat de preşedinte în 2024.

Inflaţia care creşte galopant îi nemulţumeşte alegătorii, iar 64% dintre alegătorii democraţi doresc să voteze un alt candidat în 2024, arată un sondaj realizat de New York Times / Siena College. 

Deşi pare aproape de neconceput ca un preşedinte de astăzi să se retragă după un mandat, nu a fost întotdeauna cazul.

Editorul Zachary B. Wolf de la CNN a discutat cu Mark Updegrove, istoric american şi CEO al Fundaţiei fostului preşedinte Lyndon B.Johnson. 

Iată interviul tradus integral:

WOLF: Preşedinţii candidează aproape întotdeauna pentru un al doilea mandat. De ce?
UPDEGROVE: Ei nu candidează pentru preşedinte decât dacă sunt extraordinar de competitivi şi au un ego sănătos. A fi reales este, în general, parte a propunerii iniţiale. Un al doilea mandat oferă o altă şansă de a câştiga la cel mai înalt nivel.
Mai mult, un om candidează pentru preşedinţie dacă este ambiţios. Patru ani sunt relativ trecători. Un preşedinte poate pune o amprentă mai mare asupra naţiunii şi asupra istoriei în 8 ani.
Ce ar face pe cineva ca Biden să renunţe? 

WOLF: Biden este supus unor presiuni notabile din partea colegilor săi democraţi pentru a lua în considerare să nu candideze pentru realegere. Ar trebui să fie suficient pentru a-l determina să se retragă?
UPDEGROVE: Nu. Trebuie să fie decizia lui. Biden a câştigat preşedinţia şi şi-a câştigat dreptul de a decide singur dacă va candida pentru un al doilea mandat.
 
WOLF: Cea mai recentă excepţie de la regulă este Lyndon B. Johnson. Există asemănări între ceea ce l-a determinat pe Johnson să anunţe că nu va mai fi candidat la preşedinte în 1968 şi cu ceea ce se confruntă acum Biden?
UPDEGROVE: Da. Există concepţia greşită că Johnson a optat să nu mai candideze doar din cauza controverselor şi diviziunilor tot mai mari legate de războiul din Vietnam. Dar principala lui preocupare era sănătatea sa.
El avusese un atac de cord aproape fatal în 1955, iar familia lui avea un istoric cu boli de inimă. Nu a vrut să treacă ţara prin genul de criză prin care trecusem odată cu moartea subită a lui Franklin D. Roosevelt  în 1945 şi accidentul vascular cerebral al lui Woodrow Wilson în 1919, care l-a făcut inapt. 
Pe măsură ce se gândeşte să candideze din nou, Biden ar trebui să facă acelaşi calcul. Speranţa medie de viaţă a unui bărbat american este de 79. Biden ar avea 86 de ani la sfârşitul unui al doilea mandat.
 
WOLF: Alte exemple includ Harry Truman, Calvin Coolidge şi Teddy Roosevelt. Toţi, ca şi Johnson, şi-au asumat o parte din mandatul unui preşedinte care a murit în funcţie şi apoi au câştigat pe cont propriu. Ar fi, în esenţă, Biden primul preşedinte cu un singur mandat care să renunţe pur şi simplu dacă ar alege să facă acest lucru?
UPDEGROVE: Nu, în anii 1800, James Polk, James Buchanan şi Rutherford Hayes au refuzat să mai candideze pentru al doilea mandat.
Dar Biden ar putea justifica renunţarea la al doilea mandat având în vedere circumstanţele extraordinare în care a preluat primul mandat. El i-a smuls preşedinţia lui Donald Trump, fiind singurul democrat capabil să aducă ţara înapoi la normalitate. Asta poate fi suficient. Trump poate fi în continuare o ameninţare. 
 
WOLF: Cu excepţia lui Trump, care este aproape la fel de bătrân ca Biden, cei mai recenti preşedinţi erau destul de tineri când şi-au părăsit mandatul, au avut o viaţă productivă după preşedinţie şi au trăit până la 90 de ani. Ce ar putea realiza Biden după preşedinţie?
UPDEGROVE: Având în vedere vârsta lui înaintată, el nu va avea pista pe care au avut-o foştii preşedinţi.
Ca şi în cazul tuturor foştilor preşedinţi în viaţă, cu excepţia lui Trump, probabil că va petrece primii câţiva ani scriindu-şi memoriile şi stabilind planurile pentru biblioteca lui prezidenţială.
După aceea, este puţin probabil să fie un fost preşedinte activist aşa cum sunt Jimmy Carter, Bill Clinton şi Barack Obama.
 
WOLF: John Harwood de la CNN scrie  că vârsta lui Biden nu este problema lui. Dar de asta se agaţă adversarii săi politici în atacurile  asupra sa. Vârsta a jucat vreodată un rol atât de important într-o preşedinţie?
UPDEGROVE: Exista o mare îngrijorare că Ronald Reagan era prea bătrân pentru preşedinţie când a candidat pentru realegere, la vârsta de 73 de ani, în 1984. El a glumit în timpul unei dezbateri cu candidatul democrat la preşedinţie, Walter Mondale: „Nu voi exploata, în scopuri politice, tinereţea şi lipsa de experienţă a adversarului meu”.
Dar Reagan şi-a pierdut avântul în al doilea mandat şi acum ştim că probabil suferea de stadiul iniţial al bolii Alzheimer.