Video #Colectiv: Ce s-a schimbat după tragedie. Amenzi mai mari, dar sute de baruri încă n-au autorizaţii ISU/ Spitalele nu sunt mai pregătite să facă faţă unor evenimente de o asemenea amploare

Doi ani au trecut de la tragedia din „Colectiv”, iar lucrurile par să nu se fi schimbat prea mult: sute de cluburi funcţionează în continuare fără autorizaţii ISU, modificările legislative sunt prea puţine, iar spitalele nu sunt mai pregătite să facă faţă unor evenimente de o asemenea amploare.

Share pe Facebook 1021 afişări

Intervenţia din seara zilei de 30 octmbrie 2015 ar fi trebuit să fie o lecţie pentru autorităţi, dar mai ales pentru conştiinţa patronilor de cluburi. Lucrurile se mişcă încet şi se văd, la doi ani distanţă, modificări doar în ceea ce priveşte ligislaţia de funcţionare a localurilor sau în modul teoretic de intervenţie al echipelor medicale.

Agenţia MEDIAFAX vă prezintă principalele schimbări făcute de către autorităţi după această tragedie, referitoare la procedurile de autorizare a localurilor, precum şi la nivelul intervenţiilor medicale în situaţii extrem de grave.

Aproape 9.000 de cluburi, baruri sau discoteci funcţionează, în prezent, în România. Dintre acestea, 725 nu au avizul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) şi doar 120 au cerut să li se elibereze o autorizaţie de securitate la incendiu.

În aceste condiţii, nici nu e de mirare că cel puţin o parte dintre victimele „Colectiv” se gândesc de două ori înainte să intre într-un club.

„Astăzi, când intri într-un club, ai încredere că acel local are autorizaţie şi-ţi va fi pusă viaţa în pericol? Nu am încredere în absolut niciun club, nici dacă vine patronul şi îmi zice: Am toate autorizaţiile, îţi arăt şi afişul. Eu nu cred nici dacă văd afişul, pentru că mă gândesc că poate fi falsificat. Nu mai am încredere absolut deloc. În schimb, ce fac atunci când intru într-un club este să fiu un pic mai atent la interior”, povesteşte Cristian Matei, supravieţuitor al incendiului din octombrie 2015.

Totuşi, statul încearcă să modifice câte ceva pentru a preîntâmpina o altă tragedie similară celei din Clubul „Colectiv”.

Printre primele măsuri care s-au luat de către autorităţi la scurt timp după evenimentul din „Colectiv” a fost mărirea cuantumului amenzilor pentru încălcarea de către patronii localurilor din România a legislaţiei privind securitatea la incendiu.

Potrivit reprezentanţilor Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), înainte de momentul 30 octombrie 2015, cuantumul amenzii pentru lipsa autorizaţiei de securitate la incendiu era cuprins între 2.500 lei şi 5.000 lei, iar o mare parte dintre patronii de localuri care încălcau legea ajungeau să plătească, în termen de 48 de ore, suma de 1.250 lei.

„În acest moment, punerea în funcţiune fără obţinerea autorizaţiei de securitate la incendiu se sancţionează cu amendă cuprinsă între 20.000 lei şi 50.000 lei”, se arată într-un comunicat IGSU, remis Agenţiei Mediafax.

De asemenea, în perioada noiembrie 2015 – 01 octombrie 2017, la nivel naţional, au avut loc 23.618 acţiuni de îndrumare şi control, în urma cărora au fost aplicate 16.871 amenzi contravenţionale, în cuantum de 58.093.176 lei (peste 12,6 milioane de euro), potrivit datelor furnizate de IGSU.

Tot la scurt timp după incendiul de la Colectiv a fost aprobată Hotărârea Guvernului 915, menită să schimbe foarte mult procedura de funcţionare a localurilor. Astfel, HG 95 le-a permis angajaţilor IGSU să recurgă la măsura de închidere a spaţiilor comerciale neconforme.

„Specialiştii în prevenire recurg la închiderea acestor spaţii atunci când, pe timpul verificărilor, constată depăşirea numărul de utilizatori (clienţi – n.r.) cu peste 10%, desfiinţarea sau reducerea căilor de evacuare ori desfiinţarea instalaţiilor speciale de stingere, detectare, semnalizare şi avertizare, precum şi alte încălcări grave care ameninţă viaţa ocupanţilor”, precizează reprezentanţii IGSU.

Au fost închise definitiv 48 de localuri la nivel naţional

Potrivit statisticilor IGSU, în perioada noiembrie 2015 – octombrie 2017, au fost înregistrate 113 situaţii în care pompierii au constatat încălcări grave privind securitatea la incendiu, fiind oprită activitatea acestor spaţii pe loc. Dintre acestea, 65 de localuri au fost redeschise, după ce au fost îndeplinite măsurile de siguranţă pentru clienţi, rămânând astfel închise 48 de spaţii. De asemenea, un număr de 353 de patroni au luat decizia proprie de a-şi suspenda activitatea, întrucât nu erau îndeplinite cerinţele de protecţie la incendiu.

La Suceava, de exemplu, nouă cluburi care nu aveau autorizaţie de funcţionare eliberată de pompieri şi-au închis porţile, decizia aparţinând proprietarilor cluburilor care nu au vrut să facă investiţii pentru obţinerea autorizării ISU.

După incendiul de la Colectiv, pompierii din Botoşani au amendat cinci cluburi din judeţ care funcţionau fără autorizaţie de securitate la incendiu şi puneau în pericol viaţa clienţilor, valoarea amenzilor fiind de 224.500 de lei. Reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă spun că niciun local din judeţ nu a fost închis în urma controalelor efectuate, însă proprietarii cluburilor care nu deţineau această autorizaţie fie şi-au închis de bună voie localurile, fie şi-au obţinut actele necesare funcţionării.

O situaţie interesantă a avut loc în Cluj, unde solicitările de emitere a autorizaţiei de securitate la incendiu depuse la ISU, au crescut cu 149% după incendiul din clubul Colectiv.

În Maramureş, trei cluburi şi-au suspendat activitatea şi au fost depuse cereri pentru obţinerea autorizaţiei de securitate la incendiu pentru 31 astfel de localuri, dintre care 19 au obţinut autorizaţia, la nivelul judeţului Satu Mare neexistând localuri, cluburi, baruri pentru care să fi fost dispusă măsura opririi funcţionării.

Modificările aduse legislaţiei în ceea ce priveşte obţinerea autorizaţiei de securitate la incendiu au continuat şi în anul 2016, prin HG 571/2016, care reglementează spaţiile minime necesare pentru desfăşurarea diferitelor activităţi.

„Pentru unele destinaţii, valoarea de referinţă (reprezentantă de suprafaţă – n.r.) s-a mărit, în corelare cu prevederile tehnice specifice, iar pentru cele care au impus o atenţie sporită, din punct de vedere al riscului la incendiu, actul normativ stipulează arii cum ar fi: 100 de metri pătraţi pentru spaţiile publice amenajate la subsol, demisol sau la mansardă, 150 mp pentru cele de învăţământ, supraveghere, îngrijire sau cazare/adăpostire copii preşcolari, elevi, studenţi, bătrâni, persoane cu dizabilităţi sau lipsite de adăpost, ori 200 mp pentru spaţii cu destinaţia comerţ, producţie şi depozitare, dispuse în clădiri de locuit colective”, explică specialiştii IGSU.

Aceştia mai precizează faptul că pe parcursul celor doi ani scurşi de la incendiul din Colectiv s-ar fi îmbunătăţit şi cadrul de obţinere a autorizaţiilor de securitate la incendiu, prin reducerea birocraţiei din sistem, astfel că „în perioada noiembrie 2015 – 01 octombrie 2017, numărul solicitărilor privind emiterea avizelor/autorizaţiilor de securitate la incendiu a ajuns la 49.553, fiind înregistrată o creştere de 84 % privind eliberarea acestor acte administrative, comparativ cu perioada de timp precedentă”, se arată în comunicatul IGSU, remis agenţiei MEDIAFAX.

Cum s-au modificat procedurile de intervenţie medicală

„După tragicul eveniment de la Clubul Colectiv a fost adoptat un plan de măsuri pentru reducerea timpului de intervenţie. Principala modificare este o completare a prevederilor care erau în vigoare înainte de acest incendiu, care constă în posibilitatea declanşăriirii Planului Roşu de către angajaţii din dispeceratele IGSU, atunci când există informaţii cu privire la probabilitatea ridicată că evenimentul este unul major din punct de vedere al victimelor. Pentru fiecare judeţ, în funcţie de numărul de resurse, precum ambulanţele, şi în funcţie de gradul de operativitate al ambulanţelor, s-a prestabilit un număr de victime la care se declanşează obligatoriu Planul Roşu de intervenţie”, a declarat, pentru agenţia MEDIAFAX, prim-adjunctul IGSU, colonel Cristian Radu.

De asemenea, potrivit reprezentanţilor IGSU, după incendiul de la Colectiv au mai fost instituite şi ale măsuri prin care autorităţile vor să reducă timpulul de intervenţie în cazuri extrem de grave. Una dintre aceste măsuri se referă la alertarea ambulanţelor. Până la momentul tragediei din fosta fabrică Pionierul, alertarea se făcea prin apelarea fiecărei ambulanţe în parte, iar în prezent a fost introdus un cod unic, pe un canal de comunicaţie pentru toate ambulanţele, prin care se dă un semnal unic de declanşare a Planului Roşu.

Potrivit specialiştilor IGSU, în momentul în care se dă acest semnal unic, ambulanţelor li se comunică adresa evenimentului şi toate trebuie să se deplaseze în acea direcţie. Ambulanţele care sunt ocupate cu cazuri minore în momentul declanşării Planului Roşu sunt obligate să transporte pacienţii cu urgenţe minore la cea mai apropiată unitate medicală, iar din acel moment ambulanţa liberă pleacă şi ea către evenimentul pentru care s-a instituit Planul Roşu de intervenţie.

O altă măsură importantă pe care autorităţile au luat-o după Colectiv se referă la instituirea unei frecvenţe unice de comunicare între ambulanţe şi SMURD, prin care resursele celor două servicii să se audă reciproc, astfel încât să se poată face transportul uniform al victimelor către spitale fără să se supra-aglomereze doar anumite unităţi medicale. De asemenea, autorităţile au schimbat sistemul de intervenţie astfel încât toate instituţiile de ordine publică sau de fluidizare a traficului să fie notificate în ceea ce priveşte instituirea Planului Roşu.

De exemplu, în prezent – în comparaţie cu procedurile de dinainte de Colectiv - se poate notifica Poliţia Rutieră pentru acordarea de sprijin pentru fluidizarea traficului în vederea transportării victimelor către spitale.

Medic: „Nu s-au schimbat multe. Noi suntem obişnuiţi să trecă mult mai mulţi ani”

Dincolo de toate problemele cu care sistemul de intervenţie s-a confruntat în noaptea de 30 octombrie 2015, sute de medici, asistenţi şi voluntari au muncit cot la cot, ore în şir, pentru a stabiliza, bandaja, intuba şi opera valul de victime, care a ajuns în spitalele din Capitală.

Cele mai asaltate spitale au fost Floreasca şi Spitalul de Arşi. Imaginile de pe camerele de supraveghere ale Spitalului Floreasca au suprins momente în care Unitatea de Primirie Urgenţe (UPU) a fost depăşită de numărul mare de victime. Forfota din acele ore arată exact situaţiile limită la care au fost supuşi atât medicii, cât şi victimele şi rudele acestora. Nu mai puţin de 56 de persoane au ajuns la UPU pentru îngrijiri. Medicii îşi aduc aminte că multe dintre ele au venit cu mijloace proprii, nu cu ambulanţele.

„Am ajuns la spital, în jur de ora 23.00 şi câteva minute. Atunci, am fost frapat de liniştea care era. Nu era decât o singură ambulanţă în faţa spitalului. L-am sunat pe directorul medical, i-am informat pe toţi că este foarte probabil să declanşăm planul alb, la nivelul spitalului nostru. Ceea ce s-a şi întâmplat. Când am deschis uşile din spaţiul de resuscitare de la noi, în momentul acela, am rămas interzis. I-am văzut. Erau toate paturile din UPU...cred că erau puse cinci tărgi, printre ele, erau puşi nişte pacienţi pe scaune. Am recunoscut nişte colegi din ATI, ceea ce înseamna că procedura (planul alb –n.r.) funcţiona. A fost un moment în care nu era nevoie să comunicăm verbal. Ne înţelegeam din priviri. M-am uitat în triaj şi lucrurile erau mai dramatice, în sensul că erau câţiva pacienţi, care nu aveau unde să stea. Noi avem, în subsol, un număr suplimentar de paturi, în caz de dezastre”, a explicat, pentru MEDIAFAX, şeful Unităţii Primiri Urgenţe a Spitalului Floreasca, dr. Bogdan Opriţa.

Momentele tensionate din UPU au pus medicii în faţa unor decizii care puteau face diferenţa între viaţă şi moarte. Numărul mare de ambulanţe care aduceau victime în mod continuu deja ridica problema depăşirii capacităţii spitalului.

„Am luat legătura şi cu colega, care era la faţa locului pentru că în momentul acela, am zis că avem o problemă: s-ar putea să vină mai multe victime. (...)Victimele cele mai grave care veniseră erau într-o stare de conştienţă alterată şi care necesitau să fie intubate. În acel moment, ne-a fost foarte clar că dacă ne apucăm să intubăm toţi pacienţii s-ar putea să fie depăşită capacitatea de ventilaţie mecanică”, a adăugat Bogdan Opriţa.

Misiunea de a informa aparţinătorii victimelor a fost, poate, cea mai dificilă pentru personalul medical. Părinţi, rude şi prieteni au aşteptat cu sufletul la gură zeci de minute pentru a afla şi cele mai mici veşti despre starea celor apropiaţi lor.

„Toţi aşteptau informaţii. Am făcut o listă provizorie şi am luat deciza, împreună cu conducerea spitalului, că trebuie să mergem să anunţăm oamenii despre ceea ce s-a întâmplat pentru că e corect ca ei să ştie. Eu aveam deja informaţia că, la faţa locului, se încheiase evacuarea şi că există un număr mare de morţi. Mi-am asumat, am intrat în sala respectivă, cu oameni înfriguraţi, care aşteptau cu emoţie, cu frică. Unii răsuflau uşuraţi”, a precizat, medicul.

Prin clipe de foc au trecut şi medicii de la Spitalul de Arşi din Capitală. Aici au ajuns 37 de victime cu arsuri inhalatorii şi pe o suprafaţă mare din corp.

„Am pierdut, din păcate, şase sau şapte pacienţi. Au avut arsuri foarte mari, arsuri inhalatorii. Ne aducem aminte că au fost foarte multe leziuni de căi respiratorii. Au fost si substanţe chimice acolo, în afară de flacăra şi de deflagraţia care s-au produs şi şansele unora dintre pacienţi erau foarte, foarte scăzute încă de la internare. Una peste alta, sunt mândru de ceea ce am realizat ca şi colectiv. Am salvat foarte multe vieţi atunci”, a declarat, pentru MEDIAFAX, directorul executiv al Spitalului de Arşi din Bucureşti, dr. Cristian Niţescu.

Peste 20 de medici au fost organizaţi în patru echipe pentru patru săli de operaţii, fiecare cu câte un anestezist.

„Primii pacienţi au început să apară pe la ora 11.00 şi practic, până la ora 03.30, toţi erau toaletaţi, intrasem cu ei în sala de operaţii. Am făcut patru echipe, patru săli de operaţii, patru anestezişti şi lucrurile au mers bine. Nu a fost niciun moment de gringoladă. Noi am mai avut pacienţi multipli - şase, opt, zece mineri, de la fabrica de armament”, a adăugat Niţescu.

Întrebat dacă s-a schimbat ceva în aceşti doi ani, medicul Cristian Niţescu a explicat că „nu s-au schimbat foarte multe lucruri. Probabil că noi, ca ţară, suntem obişnuiţi să trecă mult mai mulţi ani. Ceea ce nu am înţeles niciodată este de ce lucrurile se urnesc, se mişcă doar în anumite situaţii speciale, când lucrurile ar trebui făcute şi organizate din timp”.

 

Share pe Facebook

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
COLECTIV ,
CLUBURI ,
PROCEDURI
Versiunea: mobil  |  completa
ULTIMA ORĂ
PLANUL SECRET care îl poate DĂRÂMA pe Iohannis. Anunţ de ULTIMĂ ORĂ al preşedintelui. „Nu mă tem!”

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.

mediafax.ro
Închide