EXCLUSIV: Guvernul vrea să reducă numărul de persoane asistate social

• Social

  • Sorin Blejnar şi Elan Schwartzenberg, audiaţi la Parchet în legătură cu dispariţia lui Codruţ Marta 23:27
  • ICCJ decide în iunie dacă Iacobov şi fosta conducere a Rafo execută pedepsele stabilite de CAB 19:27
  • Chiuariu: Macovei e un manelist al anticorupţiei, în 2005 dorea unificarea DNA cu DIICOT 19:24
  • Accident grav pe DN1: Doi morţi şi mai mulţi răniţi, după ce un microbuz a fost lovit de un autoturism 18:54
  • Olimpici eliminaţi de la bacalaureat. Tentativa de fraudă, descoperită cu ajutorul camerelor de supraveghere 18:22

Va fi stabilită şi o limită maximă pe care o persoană/familie poate să o primească sub forma prestaţiilor sociale, în funcţie de situaţia membrilor acesteia, limită fixată pe baza unor simulări raportate la costurile efective ale necesităţilor zilnice de trai şi îngrijire a persoanelor dependente, relevă un document guvernamental obţinut de MEDIAFAX.

Justificarea Guvernului este că sistemul de asistenţă socială a devenit "prea costisitor" în raport cu rezultatele aşteptate (ca exemplu, cheltuielile mari cu indemnizaţia de creştere a copilului nu a condus la o creştere a natalităţii), iar totalul cheltuielilor cu prestaţiile sociale a crescut de la 1,4% din PIB în 2005 la 2,86% în 2010, incluzând pensiile sociale şi alte beneficii, fără ca această creştere să conducă la o îmbunătăţire vizibilă a indicatorilor care măsoară calitatea vieţii.

Măsurile pregătite de Executiv sunt reducerea numărului de prestaţii sociale şi a cumulului de prestaţii/persoană, comasarea până în ianuarie 2013 a alocaţiei familiale complementare, a alocaţiei monoparentale, a venitului minim garantat şi a ajutoarelor de încălzire (toate destinate familiilor cu venituri reduse) într-un singur program, denumit orientativ "venit minim de inserţie", şi "co-responsabilizarea" beneficiarilor venitului minim de inserţie prin condiţionarea acordării beneficiilor de participarea şi rezultatele şcolare ale copiilor şi de căutarea activă a unui loc de muncă în cazul părinţilor.

Prestaţiile pentru persoanele cu handicap vor fi de asemenea comasate într-un singur program, unificat cu pensiile de invaliditate. Astfel, pentru persoanele cu handicap va fi instituită o singură prestaţie, dar în cuantumuri diferenţiate în funcţie de gradul de handicap şi nevoile specifice.

"Beneficiile se menţin, dar se estimează acordarea lor la un număr redus de persoane, prin unificarea criteriilor şi sistemelor pentru persoanele cu handicap şi pensiile de invaliditate", se arată în document.

Criteriile de eligibilitate vor fi stabilite astfel încât să fie aplicabile în cazul mai multor prestaţii, iar Ministerul Muncii va prelua plata unor drepturi gestionate de alte instituţii şi asigurate tot din bugetul de stat, pentru a diminua cheltuielile de administrare.

Guvernul se va asigura că numărul persoanelor apte de muncă din familiile beneficiare de venit minim garantat care participă la cursuri de formare profesională va creşte la 20% din total până în ianuarie 2012, va condiţiona până la 1 iulie 2013 menţinerea prestaţiilor sociale acordate beneficiarilor apţi de muncă de participarea la programele de "activare socială" considerate relevante de asistentul social, va impune până în iunie 2012, ca o condiţie de eligibilitate pentru primirea ajutoarelor, accesarea serviciilor sociale recomandate de asistenul social, va introduce până în iunie 2011 un formular unic de cerere a ajutorului social şi va stabili până la sfârşitul lunii martie 2011 metode eficiente de verificare periodică a menţinerii condiţiilor de eligibilitate.

Procentul de asistenţi sociali calificaţi ar urma să crească la minimum 50% în 2011, la minimum 75% în 2012 şi la 90% în 2013, iar cel al specialiştilor din sistem care participă la cursuri de formare profesională ar urma să urce la minimum 20% în 2011, la minimum 40% în 2012 şi la minimum 60% în 2013.

Alte măsuri pregătite de Executiv sunt asigurarea unui număr crescut de inspecţii pentru eliminarea fraudelor, utilizarea mai bună a "sesizărilor" din partea publicului larg (prin linii telefonice gratuite sau internet), stabilirea unui sistem de sancţionare a solicitărilor frauduloase adresate sistemului de asistenţă socială, utilizarea unor metode alternative de plată, precum plata directă la furnizorul unui serviciu (întreţinere locuinţă, încălzire, servicii creşă), utilizarea de vouchere sau a cardului social pentru acoperirea costurilor unor bunuri indispensabile vieţii zilnice, interconectarea sistemelor de baze de date referitoare la beneficiarii de drepturi sociale cu alte surse de date relevante (bazele de date ale Casei de Pensii, Agenţiei de Ocupare şi Formare Profesională, Registrului Civil, Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală).

După aplicarea acestor măsuri, ponderea prestaţiilor sociale în PIB ar urma să scadă, până în 2013, de la 1,77% la 1,41%, iar cea a pensiilor sociale şi altor beneficii de la 1,08% la 0,67%.

În acelaşi timp, fondurile acordate pentru plata drepturilor de protecţie şi creştere a copilului vor fi reduse de la 3,42 milioane lei în 2011 la 2,98 milioane lei în 2012 şi la 2,56 milioane lei în 2013, iar numărul mediu lunar al beneficiarilor de indemnizaţii creştere copil va scădea de la 207.000 în 2011 la 166.000 în 2012 şi la 129.000 în 2013.

Sumele pentru alte drepturi acordate de Ministerul Muncii pentru creşterea copilului vor scădea de la 166 milioane lei în 2011 la 132 milioane lei în 2012 şi la 110 milioane lei în 2013, iar numărul mediu lunar de beneficiari va fi redus de la 237.000 în 2011 la 189.000 în 2012 şi la 155.000 în 2013.

Ajutoarele pentru familii cu venituri mici vor scădea, din punct de vedere al efortului bugetar, de la 2,43 miliarde lei în 2011 la 2,40 miliarde lei în 2012, iar fondurile aferente alocaţiei pentru susţinerea familiei vor fi reduse de la 468 milioane lei în 2011 la 461 milioane lei în 2012, numărul mediu lunar de familii beneficiare urmând să coboare de la 684.000 în 2011 la 675.000 în 2012.

Pentru venitul minim garantat, efortul bugetar va fi redus de la 651 milioane lei în 2011 la 632 milioane lei în 2012, iar numărul mediu lunar de familii beneficiare va scădea de la 319.000 în 2011 la 310.000 în 2012.

Guvernul argumentează reducerea numărului programelor de asistenţă socială prin deteriorarea distribuţiei echitabile şi a ponderii sumelor care ajung la familiile cu venituri mici, de la circa 48% în 2005 la 43% în 2009, creşterea fraudelor în acordarea ajutoarelor şi un nivel ridicat de dependenţă, care reduce oferta agregată de muncă. Potrivit sursei, din cei aproximativ 11 milioane adulţi cu vărstă şi apţi de muncă din familiile beneficiare de prestaţii sociale, 2,2 milioane persoane nu muncesc şi nu sunt cuprinşi în sistemul educaţional sau de pregătire profesională.

"În România, acoperirea sistemului de protecţie socială este ridicată-peste 84% dintre cetăţeni sunt acoperiţi de cel puţin un beneficiu monetar, în mod direct sau indirect (...) Actualul context al crizei economice mondiale impune direcţionarea prioritară a resurselor financiare spre susţinerea relansării economice, în mod special către sectorul investiţiilor publice. În aceste condiţii, reformarea sistemului de asistenţă socială şi focalizarea efortului bugetar pentru sprijinirea categoriilor cele mai vulnerabile devine prioritară", consideră Guvernul.

Prin toate aceste măsuri, Guvernul estimează reducerea numărului de persoane cu vârsta şi apte de muncă ce depind de sistemul de asistenţă socială cu cel puţin 100.000 persoane (estimare preliminară), reducerea numărului de prestaţii sociale administrate de Ministerul Muncii de la 14 la mai puţine, economii fiscale de 0,78% din PIB la nivelul anului 2013, precum şi economii bugetare prin reducerea fraudelor din sistemul prestaţiilor sociale cu 0,1% din PIB anual.

Go4it.ro transmite LIVE de la World Mobile Congress. Zeci de telefoane se lansează acum! Citeşte noutăţile la cald.