Adio colete ieftine din China? UE pregătește o lovitură majoră pentru Shein și Temu. România, cu un pas înainte prin taxa de 25 de lei

La baza problemei se află regula de minimis a UE, în vigoare de mult timp, care scutește de taxe vamale mărfurile cu o valoare mai mică de 150 de euro. Concepută inițial pentru a ușura sarcinile administrative legate de transporturile mici, această regulă a fost exploatată de exportatori, în special din China, care declară o valoare mai mică a produselor lor pentru a evita impozitarea și controlul. Potrivit funcționarilor vamali, rezultatul a fost un val de micro-colete, multe dintre ele fiind declarate în mod fals ca fiind cadouri sau având un preț sub 10 euro.

Într-o scrisoare adresată ministrului de finanțe al UE, comisarul pentru comerț Maros Sefcovic a propus eliminarea pragului „de minimis” în primul trimestru al anului 2026, cu doi ani mai devreme decât era prevăzut.

Măsurile de combatere propuse fac parte dintr-un pachet amplu de reforme vamale care vizează crearea unei autorități vamale unice a UE și a unui nou sistem digital de import până în 2028. Conform planului, pragul de 150 de euro pentru scutirea de taxe vamale ar putea fi eliminat complet, ceea ce înseamnă că toate coletele, indiferent de valoare, ar fi supuse TVA-ului standard și controalelor de siguranță.

UE vrea coletarea taxelor de către platforme

Bruxellesul intenționează, de asemenea, să responsabilizeze din punct de vedere legal piețele online pentru a se asigura că taxele sunt plătite pentru bunurile pe care le vând consumatorilor din UE. Acest lucru ar transfera efectiv sarcina de conformitate de la birourile vamale fragmentate către platformele în sine, obligând companii precum Shein și Temu să colecteze TVA la punctul de vânzare și să o vireze direct autorităților fiscale ale UE.

Creștere uriașă pentru Temu: Compania chineză și-a dublat profiturile în UE

Bruxelles-ul solicită reducerea importurilor de oțel scutite de taxe vamale și o taxă de 50% pentru alte tipuri de oțel  

Aplicarea legii rămâne o provocare formidabilă. Majoritatea coletelor sosesc prin intermediul sistemelor poștale naționale, care nu dispun de personalul și infrastructura digitală necesare pentru a inspecta milioane de colete mici.

UE, sub asediul coletelor ieftine ce afectează companiile europene

Confruntată cu 4,6 miliarde de colete mici care sosesc în UE în fiecare an, în mare parte din China, Comisia, brațul executiv al blocului comunitar, se confruntă cu presiuni din partea companiilor din UE pentru a stopa mai repede acest flux.

„În starea actuală a lucrurilor, abolirea efectivă a pragului de minimis va avea loc abia la jumătatea anului 2028. Acest calendar este incompatibil cu urgența situației și cu interesele noastre comune”, se arată în scrisoarea lui Sefcovic.

„Dacă acționăm cu determinarea politică și pragmatismul necesare, o soluție viabilă ar putea fi pusă în aplicare pentru primul trimestru al anului 2026”, a afirmat el.

Miniștrii de finanțe ai UE vor discuta propunerile joi. Înaintea acestei reuniuni, ministrul olandez de finanțe, Eelco Heinen, a declarat reporterilor că este timpul să „luăm măsuri” împotriva pachetelor ieftine din China care inundă piața europeană.

România a impus deja o primă taxă pe coletele chinezești

În România, guvernul de la București a mers deja mai departe decât Bruxellesul, adoptând în august așa-numita „taxă Temu” – o taxă fixă de 25 de lei (circa 5 euro) pentru fiecare colet cu valoare de până la 150 de euro venit din afara Uniunii Europene. Măsura vizează direct livrările de pe platforme precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol și a făcut din România un lider de inițiativă care propune o astfel de taxă națională de manipulare, în așteptarea soluției comune la nivel de UE.

Prevederea a fost inclusă în pachetul doi de măsuri al Guvernului – respectiv – Legea privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative, atacat, dar trecut de CCR și care va merge la promulgare după votul din plen pe forma revizuită a legii.

„Curtea reține că instituirea unei taxe logistice pentru gestionarea fluxurilor extracomunitare de bunuri, în valoare de 25 de lei, pentru fiecare colet ce conține bunuri cu valoare comercială, care intră pe teritoriul României, cu loc de începere al livrării în afara teritoriului Uniunii Europene, a cărei valoare declarată se situează sub plafonul de 150 de Euro, vizează opțiunea legiuitorului, fiind în marja sa constituțională de apreciere să stabilească efectele pe care scutirea de taxe vamale pentru astfel de colete le-ar produce asupra bugetului de stat. De altfel, analizând evoluția numărului de colete livrate în România, cu origine din spațiul extracomunitar, în expunerea de motive la lege Guvernul a arătat că aceasta a crescut de peste 50 de ori, situație care generează o serie de efecte negative asupra economiei, mediului și cetățenilor/locuitorilor din România, cum ar fi: costuri de mediu, suprasolicitarea autorităților vamale, concurență neloială, risc crescut de produse neconforme, costuri directe datorate evaziunii fiscale comise de furnizori externi nerezidenți fiscali în România, pierdere de venituri bugetare. Prin urmare, Curtea reține că implementarea unei taxe de gestionare a fluxurilor extracomunitare de bunuri este o măsură necesară pentru protejarea intereselor economice ale României, asigurarea echității fiscale și îmbunătățirea controlului asupra produselor importate, precum și pentru încurajarea dezvoltării de centre logistice pe teritoriul României. Taxa este justificată și rezonabilă în contextul expus mai sus, nu are implicații pentru consumatorul final și nu creează distorsiuni sau bariere artificiale în calea comerțului liber. Cuantumul fix al acesteia nu se raportează la valoarea bunurilor, ci la o categorie de bunuri cu un flux ridicat, având așadar un caracter logistic. Totodată, Curtea constată că textul criticat nu aduce atingere dispozițiilor art.135 din Constituţie, ţinând seama de faptul că acest text constituţional nu acoperă ipoteza analizată. Astfel, obligaţia statului de a asigura libertatea comerţului nu se confundă cu posibilitatea statului de a reglementa impozite și taxe. Celelalte aspecte criticate (obligația furnizorilor poștali de a identifica, urmări și taxa fiecare colet extracomunitar, precum și obligația de subrogare în cazul neîncasării taxei), în raport cu argumentele autorilor criticii, vizează aspecte de interpretare și aplicare a legii”, se arată în Decizia nr.481 din 20 octombrie 2025 a CCR.

18 colete de român

Potrivit Ministerului Finanțelor, fluxul de colete extracomunitare către România a explodat în ultimii ani, de la 3.000-4.000 de trimiteri pe zi la aproximativ 225.000 de colete zilnic, ceea ce înseamnă peste 80 de milioane de pachete pe an. Valoarea comenzilor românilor pe marile platforme asiatice este estimată la circa 4 miliarde de euro anual, adică mai mult de un sfert din întreg comerțul online din România. Autoritățile mizează că noua taxă va aduce la buget aproximativ 1,3 miliarde de lei pe an și va tempera „invazia” de produse ieftine din afara UE, care pune presiune pe cei aproape 40.000 de comercianți online locali.

La nivelul întregii piețe poștale, datele ANCOM arată că traficul de colete și pachete în România a ajuns în 2024 la aproximativ 335 de milioane de trimiteri, în creștere cu 27% față de anul precedent, echivalentul a circa 18 colete pe locuitor. Explozia comerțului online, alimentată inclusiv de platformele asiatice, este principalul motor al acestei creșteri.

În paralel, ANAF a început să monitorizeze mai atent marile platforme de comerț electronic: doar în primul semestru din 2025, Temu, Shein și Trendyol au declarat cumulat TVA de peste 75 de milioane de euro pentru comenzile făcute de consumatorii români (36,9 milioane euro Temu, 26 de milioane euro Shein și 11,9 milioane euro Trendyol). Fiscul atrage însă atenția că multe comenzi sunt fragmentate deliberat în colete sub 150 de euro pentru a rămâne în zona scutită de taxe vamale, ceea ce justifică atât introducerea taxei naționale pe colet, cât și susținerea accelerării eliminării pragului de minimis la nivel european.

Pierderile fiscale ale României

Un studiu comandat de Asociația Română a Magazinelor Online estimează că România riscă pierderi fiscale de cel puțin 5,4 miliarde de lei în 2025 din cauza regimului actual aplicat coletelor sub 150 de euro, sumă care ar putea urca la circa 10,9 miliarde de lei anual până în 2027 dacă volumul de trimiteri și valoarea medie a comenzilor continuă să crească în același ritm.

„Instituirea unei taxe pentru procesarea coletelor venite din afara UE cu o valoare declarată sub 150 de euro, care sunt scutite de la plata taxelor vamale, este o măsură pe care o așteptăm și o vedem oportună. Inclusiv CCR a arătat că această taxă este necesară pentru a proteja economia României. Vedem, de asemenea, că mai multe state europene plănuiesc introducerea unei asemenea taxe la nivel național. Totodată, într-un final, inclusiv Comisia Europeană a recunoscut, prin vocea comisarului Maroš Šefčovič, că adoptarea unei astfel de taxe la nivel european, împreună cu eliminarea pragului de scutire de la plata taxelor vamale, constituie o urgență și ar trebui accelerată”, a declarat Cristian Pelivan, director executiv al Asociației Română a Magazinelor Online (ARMO), contactat de reporterul Mediafax.

„Retailul european este puternic afectat de concurența neloială a platformelor asiatice, dar eliminarea scutirii și introducerea taxei de procesare a coletelor trebuie să fie completate de aplicarea egală a legislației privind protecția consumatorilor, protecția mediului, GDPR și multe alte reglementări care se aplică companiilor europene, astfel încât competiția să fie una corectă. Inclusiv parlamentarii și Guvernul României trebuie să aibă în vedere că orice obligații noi reglementează, acestea ar trebui însoțite de mecanisme care să garanteze că pot fi impuse și companiilor din afara României, altfel vor avea ca efect negativ afectarea competitivității companiilor românești, care deja se află într-o situație extrem de fragilă”, consideră directorul executiv al ARMO.